Agapia-MĂ˘nÄstire :: MÄnÄstirea Agapia

Acasa > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Manastirea Agapia
Agapia-Manastire

Religie:

Ortodox

Localitate:

Agapia-Manastire

ComunÄ:

Agapia

Judet:

Neamt

Cod postal:

617005

Persoana de contact:

Stavrofora Olimpiada Chiriac

Telefon:

0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@mmb.ro

Adresa web Biserica:

agapia.mmb.ro

Adrese utile:

www.mmb.ro, www.Agapia.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Sf. Arh. Mihail si Gavril, Sf. Ioan Bogoslov, Adormirea Maicii Domnulu, Nasterea Maicii Domnului

Stil arhitectonic:

Neoclasic

Detalii:

Prima mentiune documentara s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda din 1437, care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt. Dupa aceasta data, numele manastirii a mai aparut in diferite documente si insemnari din 1452, 1464, 1476, 1498 etc. atestand existenta sa pe toata perioada secolului al XV-lea, cand obstea monahala a crescut mereu, bucurandu-se de un prestigiu tot mai mare si de atentia voievozilor tarii, printre care si Ĺžtefan cel Mare, care o apara si o inzestreaza. In aceste conditii, bisericuta de lemn de la Agapia din Deal a devenit neincapatoare, punandu-se cu necesitate problema ridicarii unui nou edificiu, mai mare si mai trainic, pe masura locului pe care acest asezamant il ocupa printre celelalte manastiri ale Moldovei.
Vechiul Pomelnic de la Manastirea Agapia aminteste de Petru Rares si Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija carora s-a zidit prima biserica de piatra de aici. In schimb, o inscriptie aflata in pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Ĺžchiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti, creandu-se astfel o oarecare confuzie in aceasta problema.
Daca analizam lista documentelor de danie in care beneficiarul este Manastirea Agapia, se constata ca mai multi voievozi (Petru Rares, Alexandru si Bogdan Lapusneanu, Ĺžtefan Tomsa) , care au stat pe tronul Moldovei inaintea lui Petru Ĺžchiopul, s-au ingrijit de acest asezamant, intarindu-i mosiile sau adaugand noi proprietati si inlesniri. In plus, desi a domnit foarte putin, respectiv intre 1579 si 1582, Iancu Sasul - fiul lui Petru Rares - a avut grija ca in 1580 sa daruiasca noi sate Manastirii Agapia, determinat probabil si de faptul ca aici ctitorise tatal sau.
Este deci posibil ca Petru Rares si Elena Doamna sa fi ridicat aici prima biserica de zid, reinnoita apoi de Petru Ĺžchiopul in a treia domnie a sa (1582-1591) . Acest punct de vedere ar explica si mentiunea din Pomelnicul manastirii si "scaparea" din inscriptia amintita, care s-a referit doar la refacerea realizata de Petru Ĺžchiopul fara a mai aminti si de Petru Rares.
Dar constructiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viata lunga. Terenul imbibat de apele freatice care se aflau la o adancime mica era nestatornic si aluneca adesea naruind biserici si chilii, creand o permanenta stare de incertitudine si neliniste in sanul obstei monahale. De aceea, in jurul anului 1600, o parte dintre calugari s-au mutat in vale, ridicand aici o mica biserica in jurul careia se va dezvolta Manastirea Agapia de astazi, pomenita uneori sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare.
In afara incintei este biserica paraclis "Nasterea Maicii Domnului", zidita la mijlocul sec. XIX si biserica "Sf. Ioan Bogoslov", refacuta pe locul unei vechi capele, in timpul domniei lui Mihai Sutu (1819-1821) .

Alte informatii:

De la Varatic se ajunge la Manastirea Agapia fie pe scurtatura taiata prin padure catre nord, trecand prin Filioara (DC 168) , fie revenind in soseaua nationala, pentru ca dupa 4 km sa ne indreptam spre vest pe DJ 155 D, fie pe un drum forestier de un pitoresc deosebit. Fata de Piatra Neamt, manastirea se afla la 43 km, iar fata de Targu Neamt la 9 km.
Manastirea Agapia este unul dintre cele mai cunoscute si mai apreciate monumente din aceasta parte a tarii, cautat de un mare numar de vizitatori dornici sa vada o straveche vatra de credinta si cultura, dar si un nepretuit tezaur de arta, unic prin capacitatea sa de a dezvalui specificul si originalitatea spiritualitatii romanesti.
Putini stiu insa ca inceputurile acestui vestit asezamant monastic, ce izvodeste parca din peisajul mirific pe care-l desfasoara Muntele Muncelu, Dealul Mare si Dealul Crucii, sunt strans legate de existenta unui schit ce-a dainuit pana astazi, la o distanta de aproximativ 2 km, intr-o poiana ce te imbie la popas pe poteca de peste munte care leaga valea Agapiei de valea paraului Secu.
Traditia, consemnata si in unele vechi manuscrise, a pastrat numele sihastrului Agapie care, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat impreuna cu ucenicii sai o bisericuta de lemn pe locul astazi numit "Livada parintilor". Numele acestui monah, care in limba greaca inseamna "drag", "dragoste" (fata de aproape) , s-a transmis nu numai obstii isihaste pe care a condus-o, ci si muntilor din jur, paraului si mai apoi asezarii din vale.
Distrusa de o avalansa de zapada chiar intr-o zi de Paste, biserica lui Agapie a fost refacuta pe o alta temelie in "Poiana lui Eufrosin" aflata in apropiere, primind hramul putin obisnuit "Minunea Arhistrategului Mihail din Colose", care se mai serbeaza si astazi in ziua de 6 septembrie. Abia la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul celui urmator s-a construit o biserica pe actualul amplasament al sihastriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche) , atunci cand si biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat si nu a mai putut fi folosita.

Cod Monument:

NT-II-a-A-10627

Nr. vizualizari:

48367

Data ultimei vizualizari:

2026-06-23 18:01:43

Data ultimei actualizÄri:

2016-07-26 09:39:33

Data incarcarii pe sit:

2006-03-14 05:06:35

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Biserica nouÄ
Foto: Constantin Florea

Timp total: 0.03s...

[]:1