MĂ˘nÄstirea Bisericani

Acasa > Biserici

Timp stanga: 0.01s...

Biserici

Manastirea Bisericani
Bisericani

Religie:

Ortodox

Localitate:

Bisericani

ComunÄ:

Alexandru cel Bun

Judet:

Neamt

Cod postal:

617507

Persoana de contact:

Protos. Serafim Mihali

Telefon:

0745... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresa de e-mail:

@mmb.ro

Adresa web Biserica:

bisericani.mmb.ro

Adrese utile:

www.mmb.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Buna Vestire, Sf. Ilie Tezviteanu

Stil arhitectonic:

Traditional moldovenesc

Detalii:

Initial, aici pare sa fi existat o sihastrie a Manastirii Bistrita, intr-un loc retras si indepartat, marginit la apus de muntele Pietrosul, la sud de dealurile Crucii si Grecului si Varnava la nord. O veche traditie consemneaza sosirea la Bistrita a monahului Iosif care, dupa un indelung pelerinaj prin Locurile Sfinte, se reintoarce in fruntea unui grup de anahoreti ce-l insotisera in anii petrecuti acolo. Dar nu dupa multa vreme, acest calugar Iosif si tovarasii sai se retrag in munti, adapostindu-se in scorburi si rugandu-se intr-o pestera printre stanci.
Cauza care i-a determinat sa paraseasca Manastirea Bistrita nu trebuie cautata doar in dorinta lor de a duce o existenta cu totul izolata, ci si in necesitatea de a respecta ritualul oriental al slujbelor religioase neintrerupte pe care-l deprinsesera la Sfintul Mormant. Caci anahoretii lui Iosif, de doua ori pe saptamana, in noptile de miercuri spre joi si sambata spre duminica, slujeau si se rugau fara intrerupere facand de veghe. Pentru acest insolit obicei li s-ar fi spus "bisericosi" sau "bisericani", denumire ce s-a extins si asupra asezarii monahale pe care ei au intemeiat-o dupa parasirea Manastirii Bistrita.
Pe la 1498, Iosif si toti ceilalti inchinatori de la Bisericani au inceput sa-si ridice biserica, dar cum nu dispuneau decat de propriile mijloace, se osteneau fara prea mare spor. Abia in timpul lui Ĺžtefanita Voda (1517-1527) , nepotul lui Ĺžtefan cel Mare, calugarii de la Bisericani reusesc - cu ajutorul acestuia - sa-si ridice lacas trainic de piatra. Ĺži tot Ĺžtefanita, terminand biserica, o inzestreaza cu terenurile din jur, in ciuda protestelor pe care i le adreseaza obstea monahala de la Bistrita. Cu aceasta, sihastria Bisericanilor se transforma intr-un schit a carui biserica se afla pe propria sa mosie si care va obtine deplina autonomie in raporturile sale cu Manastirea Bistrita.
Toate aceste date sunt consemnate intr-un istoric al manastirii de la inceputul veacului trecut, dar cercetarile recente impun o serie de corecturi, adaugand multe alte decenii la vechimea asezamantului. Se pare ca primul schit de lemn s-a ridicat aici inca din vremea lui Alexandru cel Bun, acesta facand si primele donatii. Mai tarziu, Ĺžtefan cel Mare, Ĺžtefanita Voda, Petru Rares si Alexandru Lapusneanu s-au inscris si ei printre ctitorii-donatori, Ĺžtefanita Voda fiind acela care a ridicat prima biserica de zid.
In primele decenii ale secolului al XVII-lea, mosia Schitului Bisericani se extinde vertiginos prin danii domnesti si boieresti dar si prin cumparaturi, ajungand sa cuprinda o mare parte din cursul mijlociu al Bistritei pana dincolo de Bicaz si aproape toata valea Tarcaului. Constantin Movila, Ĺžtefan II Tomsa, Radu Mihnea si Miron Barnovschi sunt acei domni ai tarii care, in afara unor intinse suprafete de teren si paduri, inzestreaza obstea monahala de aici cu un mare numar de biserici, mori si stane aducatoare de mari si importante venituri. In aceste conditii nu este de mirare ca, inca de la inceputul secolului al XVII-lea, Schitul Bisericani este recunoscut ca manastire, ajungand sa se numere printre cei mai mari proprietari funciari de pe valea Bistritei.
Aceasta perioada, atat de rodnica sub aspect economic, se manifesta pozitiv si in dezvoltarea ansamblului de locuinte al manastirii. In 1627, sub Miron Barnovchi Movila, se construiesc primele trei turnuri ce vor marca tot atatea colturi ale incintei, iar in 1631, in timpul domniei lui Moise Movila, marele logofat Dumitrascu zideste si turnul cel mare din coltul sud-vestic. Tot atunci sau in anii imediat urmatori se construiesc si zidurile de incinta dintre aceste turnuri, Manastirea Bisericani transformandu-se intr-un loc sigur chiar si in vremurile cele mai tulburi. De asemenea, in 1637, sub Vasile Lupu, s-a zidit pronaosul si clopotnita de deasupra sa, trapezaria cu pivnita, clisiarnita si mai multe chilii de lemn.
La inceputul secolului al XVIII-lea, Manastirea Bisericani continua sa ramana unul dintre cele mai importante asezaminte monahale din aceasta parte a tarii. Pe harta intocmita de Dimitrie Cantemir, printre putinele obiective consemnate pe valea Bistritei figureaza totusi Manastirea Bisericani. Dar biserica lui Ĺžtefanita Voda, cu adaosurile ei din 1637, incepe sa se ruineze si in 1786 este refacuta din temelii, dupa cum aflam din pisania de la intrare:
Aceasta sfanta biserica ce praznuieste Buna Vestire, fiind intaiu zidita de Ĺžtefan Voda fiul lui Bogdan Voda, din leat 7020 (1512) si fiind invechita si pornita spre rasipire s-au prefacut din temelie de iznoava cu ajutorul si mila lui Dumnezeu, in zilele luminatului Domnului nostru Constantin Dimitrie Moruzu Voievod, prin silinta si osteneala ieromonahului Ioil, egumen de Bisericani, leat 1786, iunie 20.
In legatura cu cele cuprinse in pisanie se impun doua observatii. In primul rand, data primei zidiri (1512) este eronata, deoarece Ĺžtefanita Voda a urcat pe tronul Moldovei abia in 1517 si nu este exclus ca cel ce a realizat aceasta inscriptie sa fi copiat gresit data respectiva de pe cea originara. Pe de alta parte, s-a constatat ca refacerea din 1786 nu a fost chiar totala, deoarece s-a mai pastrat pronaosul din 1637 cu camera clopotelor de deasupra sa.

Alte informatii:

Urmand firul de asfalt al soselei Piatra Neamt - Bicaz (DN 15) , intalnim la doar circa 10 km de oras un drum lateral cu un traseu sinuos care, la o altitudine de aproximativ 650 m, sfarseste in fata complexului de cladiri al Sanatoriului Bisericani. Acolo se mai pastreaza amintirea si o parte din constructiile Manastirii Bisericani, una dintre cele mai importante manastiri din aceasta zona, care, timp de aproape trei veacuri a rivalizat ca bogatie si ca forta spirituala cu vechea ctitorie a lui Alexandru cel Bun de la Bistrita.
Intrarea in biserica se afla pe latura de sud, printr-un portal de piatra sculptata ce reproduce cunoscutul motiv al baghetelor incrucisate atat pe montanti cat si pe lintel. Acelasi motiv reapare si la chenarul de piatra al celor doua ferestre ale turnului: una amplasata asimetric pe fatada sudica, cealalta in axul peretelui de apus.
Turnul-clopotnita este o constructie masiva, careia i s-a redus din inaltime cu prilejul lucrarilor din 1786. In exterior, sanurile laterale ale bisericii au forma dreptunghiulara, pe cel sudic fiind amplasat un cadran solar de piatra. Absida altarului - de forma pentagonala - are doua ferestre mari care inlocuiesc obisnuita fereastra in ax, ca la Socola si "Sf. Gheorghe" din Iasi. Pe latura de miazanoapte, unde alunecarile de teren constituie un permanent pericol, s-a construit un zid de sprijin care acopera absida nordica si tot corpul bisericii. Tot pe aceasta latura, pana la coltul nord-vestic al incintei, se insira cinci contraforturi masive, doua dintre ele sprijinind zidul dublu al bisericii. In afara acestora, nu mai intalnim decat un singur contrafort, in coltul sud-vestic al turnului.
Intreaga constructie degaja o atmosfera de echilibru si austeritate. Doar sirul de ocnite aflat sub cornisa si eleganta turlei de deasupra naosului mai nuanteaza suprafetele exterioare, altfel monotone.
In interior, daca exceptam pronaosul adaugat in 1637, nu putem distinge decat o singura incapere, divizata in trei travei cu ajutorul a doua arce transversale. Traveea mediana, care include absidele laterale dand spatiului o forma ovoidala, preia descarcarea sistemului de boltire cu arce suprapuse si pandantivi, deasupra caruia se inalta o turla zvelta, in contradictie cu masivitatea restului constructiei. Invelitoarea este realizata din sita in trei ape si marcheaza printr-o lucarna oarba tainita. Naosul are cate doua ferestre pe fatadele de nord si de sud (caracteristica proprie secolului al XVIII-lea) , iar in peretele vestic se afla usile scarilor ce duc in turn si la tainita de sub acoperis.
Biserica nu are zugraveala decat pe calota si pandantivii boltilor. In schimb, catapeteasma - executata probabil cu prilejul lucrarilor din 1786 - este de o rara frumusete. Ornamentatia bogata, de o vivacitate cromatica iesita din comun, contrasteaza cu sobrietatea icoanelor zugravite pe fonduri mate, de o discretie care impune. Intre registrele cu icoane s-au crutat benzi libere in care s-au pictat manunchiuri miniaturale de trandafiri, dupa modelul desenelor populare.
In acelasi spirit s-au realizat si usile imparatesti, remarcabile prin sculptura densa de arabesc a suprafetelor dinspre naos. Lucrate din scanduri mari de stejar, usile diaconesti se mentin pe aceleasi coordonate stilistice, insa decoratia sculpturala este mai aerisit spatiata, intarind expresivitatea picturilor din zonele centrale.
Prima jumatate a secolului al XIX-lea marcheaza o noua si ultima etapa constructiva in ansamblul Manastirii Bisericani. Atunci se ridica toate chiliile din piatra si caramida, se construieste staretia si, probabil, paraclisul din coltul sud-estic.
Dupa 1863, cand asezamantul monahal de la Bisericani pierde cele mai importante surse de venituri, tezaurul se risipeste, cladirile se ruineaza iar numarul calugarilor scade rapid. Pe la 1880 pleaca ultimii calugari si intregul complex de constructii va fi abandonat. Abia in 1885 se amenajeaza sumar un penitenciar, dar dupa o scurta perioada de functionare cladirile sunt iarasi parasite, pana in 1905 cand au fost preluate de "Societatea pentru profilaxia tuberculozei" si transformate in sanatoriu. De atunci s-au succedat mai multe etape de amenajari, modificari si constructii, datorita carora este destul de greu de reconstituit vechea configuratie a complexului manastiresc.
Ansamblul sanatorial mai pastreaza totusi - in afara bisericii - si alte elemente al caror aspect monumental poate constitui un pretios indiciu in aprecierea configuratiei si posibilitatilor fostei manastiri. Turnul cel mare din coltul sud-vestic, desi a fost fragmentat pe orizontala cu prilejul consolidarilor din 1990, impresioneaza si astazi prin grosimea zidurilor, prin prezenta contraforturilor exterioare si, in general, printr-o masivitate proprie unor asemenea constructii. La nord-vest si la sud-est, turnurile rotunde au fost partial sau integral incorporate noului ansamblu, dar modificarile efectuate n-au putut elimina unele trasaturi specifice secolului al XVII-lea, pe care le intalnim si la "Palatul Cnejilor" de la Ceahlau. In sfarsit, fragmentul de zid care se mai pastreaza intre turnul nord-vestic si clopotnita pune in evidenta rezistenta deosebita a incintei care se construise in jurul bisericii inca din secolul al XVII-lea.
Fosta capela a manastirii ramane insa cea mai interesanta dintre vechile parti componente pastrate pana astazi. Impartita in doua printr-un planseu de etajare, poate fi apreciata ca o constructie destul de inalta si de masiva, realizata intr-un spirit arhitectural putin amalgamat. Portalul de la intrare e sustinut de doi pilastri angajati, iar interiorul in forma de nava este acoperit de o calota sferica sprijinita pe patru arce care se imbina in consola. Altarul, boltit in sfert de sfera, este delimitat printr-un arc ce se descarca in zidurile exterioare si de care este ancorat iconostasul. In orice caz, proportiile si eleganta acestui paraclis atesta bogatia si insemnatatea la care ajunsese Manastirea Bisericani in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea.

Cod Monument:

NT-II-m-B-10591

Nr. vizualizari:

17524

Data ultimei vizualizari:

2026-06-23 23:49:47

Data ultimei actualizÄri:

2017-10-03 10:20:49

Data incarcarii pe sit:

2006-03-21 04:36:05

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format marit!

Data: 2008-05-11
Aparat: SONY DSC-H3
Contor: 296

Biserica veche - Vedere de ansamblu
Foto: Mihaela Achiroaie

Timp total: 0.03s...

[]:1