Biserica Banu din Iasi va fi restaurata

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,33s...

Ştiri şi Evenimente

Biserica Banu din Iaşi va fi restaurată

[2011-01-22]

Monument istoric de o mare însemnătate culturală şi spirituală, situat în miezul Iaşilor, Biserica Banu va fi restaurată în întregime: zidurile vor fi consolidate, pictura murală va fi refăcută, iar subsolul edificiului va fi amenajat astfel încât va putea găzdui, printre altele, un muzeu expoziţional cu obiectele de cult aflate în patrimoniul lăcaşului de cult. 'Începutul a fost greu şi anevoios, drept dovadă că am parcurs şase ani de alergătură pentru obţinerea tuturor documentelor necesare. Nădăjduim ca de aici încolo să dăm dovadă de solidaritate şi să redăm Iaşului acest important monument', a spus părintele paroh Dumitru Merticariu. Valoarea totală a proiectului de reabilitare şi dezvoltare turistică a monumentului istoric Biserica Banu este de 11.053.788 de lei.
În trei ani de zile Biserica Banu cu hramul 'Duminica Tuturor Sfinţilor', important monument istoric şi de arhitectură al Iaşului, atestată documentar din anul 1638, în timpul domniei lui Vasile Lupu, îşi va recăpăta frumuseţea de odinioară datorită efortului susţinut al preotului paroh Dumitru Merticariu şi al enoriaşilor acestui lăcaş de închinăciune, informează „Ziarul Lumina”, Ediţia de Moldova. După şase ani de zbucium pe la toate instituţiile în drept să ofere sprijin pentru consolidarea bisericii, după numeroase avize obţinute şi un proiect susţinut de întreaga parohie atât financiar, cât şi logistic, la Biserica Banu lucrările de consolidare au fost demarate prin accesarea fondurilor europene. 'Vicisitudinile istoriei şi-au pus puternic amprenta asupra edificiului şi, după ani îndelungaţi de osteneală, iată, am ajuns cu un proiect bine întocmit şi apreciat, răsplătit cu o finanţare europeană prin Ministerul Dezvoltării şi Turismului. Sperăm să punem în valoare atât spaţiul exterior, cât şi edificiul, să-l repunem în uzanţa liturgică şi pastorală, dar, totodată, să îl integrăm în circuitul turistic al capitalei culturii. În preajma bisericii sunt şi alte edificii de valoare istorică, culturală, însă concluzia documentelor este că cea mai veche clădire din Piaţa Unirii şi până în vârful Copoului este Biserica Banu', a declarat părintele Dumitru Merticariu, preotul paroh al Bisericii cu hramul 'Duminica Tuturor Sfinţilor'.
Valoarea totală a proiectului este de 11.053.788,93 lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 7.342.877,56 lei, contribuţia Guvernului României este de 1.123.028,33 lei, în timp ce contribuţia proprie în buget este de 2.587.883,04 lei.
Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional regional 2007-2013, Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, perioada de implementare a proiectului fiind iunie 2010-ianuarie 2013.
La subsolul bisericii vor fi amenajate o sală de expoziţie şi o bibliotecă
În aceste sume vor fi incluse lucrările de reabilitare a clădirii: 924,20 mp suprafaţă restaurată a obiectivului de patrimoniu, 559,85 mp amenajări peisagistice realizate, 1.460 mp zone de protecţie amenajate şi 1.560 mp pictură murală restaurată.
De asemenea, edificiul va fi dotat cu două echipamente de climatizare, 11 echipamente de protecţie împotriva incendiilor şi un sistem antiefracţie.
Clădirea Bisericii Banu va fi iluminată arhitectural printr-un sistem special, în partea de vest va fi construit un parc de 559,85 mp, iar dinspre strada Lăpuşneanu va fi amenajată o esplanadă ce va permite accesul vizitatorilor către monumentul istoric. Vor mai fi realizate alei pietonale şi pavaje decorative cu scări de acces. 'Biserica are acum aproximativ 580 de metri pătraţi, suma nivelurilor, şi va avea 924, prin propunerea unui subsol util necesar, dacă ţinem cont de piesele deosebit de valoroase pe care le are Biserica în patrimoniu. La subsol vor fi amenajate un birou parohial, o sală de expoziţie, cu un mic muzeu, şi vor putea să se desfăşoare şi anumite servicii religioase. Până se vor termina lucrările la edificiu sperăm ca biserica să redobândească şi acei aproximativ 600 de metri pătraţi din partea de vest a bisericii, pentru care există acte, acolo dorind să amenajăm 'o grădină a Maicii Domnului', o oază de linişte, o oază a Ortodoxiei în mijlocul Iaşului, ce va fi deschisă oricui', a explicat arhitectul Ioan Sasu, şeful de proiect.
Va fi publicată şi o monografie a Bisericii Banu
Tot la subsolul bisericii va fi amenajat un alt punct de interes pentru turişti şi enoriaşi, o bibliotecă parohială, unde se va regăsi la loc de cinste o monografie a bisericii, după cum ne-a mărturisit părintele paroh Dumitru Merticariu: 'Repunând biserica în valoare, va înţelege toată lumea ce istorie concentrată se găseşte în ea. La Arhivele Statului găsim toată arhiva bisericii, metri cubi întregi de documentaţie, s-au publicat parţial din ele, însă sperăm ca o dată cu realizarea lucrărilor de consolidare a bisericii să alcătuim şi un volum monografic referitor la valoarea culturală, istorică şi artistică a acestui edificiu al cărui prag a fost trecut de nenumărate personalităţi ale vremurilor. Viaţa acestei biserici este legată istoric de numele domnitorului Cuza, al primilor regi români, dar şi al unor mari oameni de cultură, precum Ibrăileanu, Sadoveanu, Minulescu, Hariclea Darclée sau Barbu Ştefănescu Delavrancea, care au adăstat pe lângă biserica noastră. Pe măsură ce lucrările vor înainta, vom arăta lumii şi însemnătatea acestei biserici, cu toate momentele ei, să se cunoască prezenţa edificiului sacru şi documentar istoric în mijlocul urbei Iaşilor'.
Enoriaşii au sprijinit demersurile părintelui paroh
Nu s-ar fi putut vorbi în aceste zile, când lucrările de reabilitare a Bisericii Banu sunt în toi, de reuşita unui proiect de o astfel de anvergură dacă enoriaşii nu şi-ar fi sprijinit în totalitate preotul. 'Am fost alături de părintele Merticariu în lungul, dar îmbucurătorul demers de a obţine toate avizele necesare întocmirii proiectului. Şase ani de alergare maraton pentru obţinerea acestor fonduri, iar atunci când nu am mai avut suflu, şi-a făcut simţită din plin 'pila' noastră, mângâierea şi ocrotirea lui Dumnezeu. Părintele nu a avut de nicăieri nici un ajutor, doar sprijinul enoriaşilor care l-au ajutat cu toată dragostea. Împreună am alergat după avize şi după tot ce a fost necesar pentru a convinge autorităţile care puneau la dispoziţie aceste fonduri că proiectul este fezabil şi poate fi implementat', a spus arhitectul Ioan Sasu.
De altfel, enoriaşii prezenţi la lansarea proiectului au subliniat emoţia momentului ca fiind una aproape egală în însemnătate ca şi aceea când părintele Merticariu a semnat contractul de finanţare. 'Acesta este al doilea moment ca importanţă, după semnarea contractului de finanţare, şi cu nerăbdare aşteptăm să ne închinăm în lăcaşul de cult consolidat. Din această parohie fac parte oameni de cultură, istorici, militari, care au posibilitatea, menirea şi îndatorirea de a duce mai departe tradiţiile frumoase ale Bisericii. Suntem bucuroşi că în fruntea acestei biserici se află părintele Merticariu, care nu este doar un mare liturghisitor, ci şi un prieten apropiat al tuturor enoriaşilor, un duhovnic deosebit. Credem că Biserica Banu nu este doar o fereastră spre cer, ci este şi o fereastră a Ortodoxiei ieşene către Europa creştină', a spus Grigore Radoslavescu, enoriaş al Bisericii Banu.
Primarul Iaşului a promis sprijin financiar
Contribuţia proprie a beneficiarului în proiect, respectiv a parohiei reprezentată de preotul paroh, este de aproximativ 25 miliarde lei. Prezent la lansare, primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, a promis că autoritatea locală îşi va aduce contribuţia financiară pentru bunul mers al lucrărilor. 'Putem spune, fără falsă modestie, că astăzi este o zi de sărbătoare pentru ieşeni, este o zi care răsplăteşte efortul dumneavoastră, al celor care aţi alergat după aceste fonduri. Părintele paroh, îndrumat de Dumnezeu, a reuşit cu multă trudă să obţină aceşti bani de la UE, însă ştiu din proprie experienţă că partea cea mai grea acum urmează, aceea de a veni cu partea de cofinanţare de 25 de miliarde lei. Şi pentru că viaţa spirituală a Iaşului înseamnă foarte mult pentru mine, vin în întâmpinarea părintelui Merticariu şi sperăm ca în aceşti trei ani, împreună cu enoriaşii şi cu Primăria, să facem rost de aceste fonduri ca să finalizăm proiectul în timpul stabilit în proiect. Aşa cum am alocat bani şi altor biserici, putem ajuta şi Biserica Banu', a declarat Gheorghe Nichita. De asemenea, primarul Iaşului s-a arătat încântat de ideea amenajării acelei oaze de verdeaţă, 'care ar putea fi un loc potrivit şi pentru Colegiul Naţional, care nu dispune de foarte mult spaţiu în jur'.
Biserica Banu, cunoscută şi sub numele de 'Biserica calicilor'
Biserica înălţată cu binecuvântarea marelui mitropolit Iacob Stamate, de origine ardeleană, are hramul 'Duminica Tuturor Sfinţilor' (a doua duminică după Rusalii).
Denumirea sub care este cunoscută, 'Banu', vine de la primul ctitor al unei biserici din lemn pe acest loc, 'Savin Smucilă mare ban', care a construit aici un lăcaş de cult în 1704. A fost zidită din nou în 1800, prin subscripţie publică, de către mitropolitul Iacov al II-lea Stamati. Tot atunci i s-a pus şi hramul actual, în locul celui vechi, 'Adormirea Maicii Domnului' (Uspenia, 15 august). Pare să fie cea mai veche biserică din Iaşi, unde s-a trecut în pisanie şi numele arhitectului - 'Her. Leopold'. Stilul bisericii este cel 'clasic rus', care a influenţat şi alte construcţii din Moldova. Biserica 'este în formă de plan treflat, cu absidele laterale în interior şi cea de la altar semicirculară'. Deasupra nartexului are un turn clopotniţă. Catapeteasma a fost realizată de Eustatie Altini, în 1802, iar turnul are o configuraţie barocă specifică epocii şi foarte răspândită în Ţările Române. Decoraţia exterioară trimite la expresia de 'rococo al clasicismului, aplicată cândva stilului Empire'. Mitropolitul Iacov al II-lea a înzestrat-o şi cu obiectele de cult necesare. I se mai spunea cândva şi 'Biserica Calicilor', căci aici se închina breasla lor. De altfel, zona din apropiere, cunoscută sub numele de Râpa Galbenă, fusese în trecut denumită 'Mahalaua Calicilor'. Între proprietăţile bisericii s-au numărat, la începutul secolului XX, berăria 'Bragadiru' şi o donaţie în boburi de valoare a logofătului Constantin Conachi. În partea de est a bisericii a existat, până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, cimitir, pe al cărui teritoriu s-a construit actualul Colegiu Naţional şi s-a tăiat strada Lăpuşneanu.
Din 1800, nu a suferit modificări, ci doar unele reparaţii, cum au fost cele din 1965-1966. A fost serios afectată de cutremurul din 4 martie 1977, iar din 1999 au mai fost realizate lucrări de consolidare.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 14683, Ultimul acces: 2026-04-14 08:43:41

Timp total: 0,34s...

[]:1