© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Practicarea în online a celor şapte fapte ale milei sufleteşti[2016-02-28]Melinda SelmysTraducător: Ecaterina Hanganu Teme: Media Sunt mulţi cei care, conştientizând faptul că spaţiile online pot fi ocazii pentru a păcătui, renunţă la socializare prin media în timpul Postului Paştelui, îndepărtând astfel tentaţia autosatisfacţiei, voyeurismului, interferenţei în treburile altora, cerşirii atenţiei, sarcasmului sau a lenei pur şi simplu. Ei ştiu că uşurinţa cu care te poţi ascunde pe internet în spatele unui profil, şi de aici dificultatea tragerii la răspundere, pot scoate la iveală tot ce este mai rău din noi. Întreruperea contactului online timp de 40 de zile poate oferi o foarte necesară pauză spirituală, dar dacă la sfârşit revenim la aceleaşi obiceiuri proaste, oare ce am realizat atunci? Pentru a cultiva deprinderi bune, putem învăţa să folosim internetul pentru practicarea virtuţii, aplicând tradiţionalele fapte ale milei sufleteşti. "Să îi învăţăm pe cei neştiutori". Adesea când oferim instruire creştină online, ne lipseşte umilinţa şi caritatea. În reţelele sociale se poate să nu cunoşti persoana cu care vorbeşti, să nu ştii nimic despre viaţa sa, şi este uşor să îi presupui ignoranţa. Dacă cineva nu este de acord cu tine, poate fi din cauză că tu ştii ceva ce persoana cealaltă nu ştie, dar la fel de bine poate fi şi invers: celălalt să aibă informaţii despre ceva ce tu nu cunoşti. Dacă eşti deschis să înveţi şi tu, ceilalţi vor vedea mai uşor învăţătura pe care le-o oferi tu drept o contribuţie prietenească, şi nu un atac la persoană. Să ne amintim că ignoranţa nu este un viciu care trebuie pedepsit sau dispreţuit, prin urmare să nu presupunem niciodată o rea-voinţă din partea cuiva care poate că pur şi simplu nu este conştient de anumite fapte. Să oferim informaţiile într-o manieră respectuoasă, evitând umilirea celeilalte persoane. Oamenii sunt mai dispuşi să primească bine învăţătura atunci când nu sunt trataţi drept proşti sau nebuni. "Să îi sfătuim pe cei care sunt în îndoială". Catolicii evlavioşi confundă adesea îndoiala cu părerea diferită. Când cineva ne adresează cu bună credinţă o întrebare, trebuie să îi răspundem cu un sfat, nu cu o mustrare. Îndoielile sunt de obicei complexe, implicând un amalgam intelectual, emoţional şi de ordin practic. Dacă o persoană îşi exprimă îndoielile, să îi răspundem cu blândeţe şi amabilitate, recunoscând validitatea sentimentelor ei şi abordând reţinerile sale cu bunăvoinţă. Dacă nu suntem în stare să procedăm astfel, poate că nu suntem cea mai potrivită persoană pentru a da sfatul. În acest caz, oferiţi în schimb rugăciuni, susţinere şi eventual îndrumaţi persoana către altcineva care ar putea-o ajuta. Dacă oferiţi un sfat, fiţi pregătiţi să acordaţi timp ca să ascultaţi cu adevărat şi încercaţi să fiţi disponibil şi în continuare. Ideal ar fi să folosiţi mesageria personală sau emailul, pentru a proteja intimitatea persoanei. "Să îi dojenim pe cei păcătoşi". Admonestarea pare cel mai entuziast mod în care este practicat creştinismul pe internet, dar am văzut că a adus roade bune doar o singură dată. În acel caz, persoana care a mustrat a arătat o înţelegere autentică, din inimă, şi toată atenţia pentru persoana pe care a corectat-o, şi a fost evident că această persoană a fost deschisă spre a fi călăuzită. Astfel de condiţii se întâlnesc rareori online. Aceasta este una dintre cele mai periculoase fapte de milostivire sufletească, fiindcă există întotdeauna riscul făţărniciei, al lipsei de blândeţe, al prezumţiei de vinovăţie şi al triumfalismului. În general, trebuie să evităm să corectăm în public o persoană - dacă nu avem acel gen de relaţie în care să putem să o contactăm în privat, probabil că atunci nu este treaba noastră. "Să suportăm cu răbdare nedreptatea". Internetul este un loc în care putem întâlni o mulţime de persoane care să spună lucruri ce ne scot din minţi. Poate fi tentant să răspunzi cu o insultă usturătoare, să iei în derâdere persoana respectivă sau chiar să te oferi în mod pasiv-agresiv să te rogi pentru ea (sugerând astfel că se situează în afara posibilităţilor omeneşti de ajutorare). În loc de aceasta, puneţi un înger de pază la tastatură. Înainte de a posta textul, gândiţi-vă un minut dacă, fiind la celălalt capăt al internetului, aţi dori să primiţi comentariul respectiv. Dacă nu, mai bine ştergeţi-l şi treceţi mai departe. "Să iertăm pe cei care ne-au supărat". Monitoarele noastre fac să ne fie uşor să uităm că există o persoană reală care citeşte ceea ce scriem, astfel încât putem da dovadă uşor de cruzime sau insensibilitate. Rugăciunea lui Cristos pe cruce "Iartă-i, Tată, că nu ştiu ce fac" este răspunsul perfect pentru tot felul de troli şi diverşi agresori de pe internet. Este important totuşi să nu transformăm iertarea într-o armă, oferind-o ostentativ ca dovadă a înălţimii noastre morale. Dacă o persoană îşi exprimă deschis părerea de rău, este potrivit să spui apoi: "Te iert". Altfel, iart-o în tăcere în intimitatea inimii tale. "Să îi mângâiem pe cei mâhniţi". Internetul este plin de persoane singure şi rănite care caută susţinere şi confirmarea că nu sunt singure. Pare prostesc, trivial chiar, dar realmente este uşor să apeşi butonul "like" sau să trimiţi cuiva "îmbrăţişări" şi <3 (care online apare ca o inimioară)... şi toate acestea pot conta. Sunt echivalentul online al unui surâs, al unui cuvânt bun, al unei mâini puse pe umărul cuiva. Dacă vreunul dintre "prietenii" dvs de pe internet îşi varsă nervii în postările de pe Twitter sau suferinţa în cele de pe Facebook, gândiţi-vă să îi trimiteţi un mesaj personal ca să îl întrebaţi ce se întâmplă. Fiţi gata să îi acordaţi timp să îl ascultaţi, chiar dacă nu aveţi soluţii. Pur şi simplu a-l face pe celălalt să ştie că nu este invizibil, nu este singur, că este susţinut, poate conta extrem de mult. "Să ne rugăm pentru cei vii şi pentru cei morţi". Există atât de multe modalităţi de a folosi internetul pentru a ne ruga, de la grupurile/comunităţile de rugăciune, la Rozariile online şi la Sfânta Liturghie. Parcurgând peretele de pe Facebook sau noutăţile din cine ştie ce sursă ne putem ruga pentru unul sau pentru altul. Metoda aceasta este eficientă în special atunci când urmărim să corectăm o serie de deprinderi rele, fiindcă schimbă modul în care privim subiectele care ne trec prin faţa ochilor. În loc să vedem internetul drept o oportunitate pentru controverse, orgolii, laude, jigniri grosolane, bârfe, judecăţi etc., le vom considera pe toate drept situaţii care necesită vindecarea şi harul lui Dumnezeu. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 926, Ultimul acces: 2026-06-14 03:52:32
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
