Pietrosita :: Biserica Adormirea Maicii Domnului

Acasă > Biserici

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Biserici

Biserica Adormirea Maicii Domnului
Pietroşiţa

Religie:

Ortodox

Localitate:

Pietroşiţa

Comună:

Pietroşiţa

Judeţ:

Dâmboviţa

Adresa:

strada Joseni

Cod poştal:

137360

Telefon :

NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...

Adresă de e-mail :

NU deţinem adresa de e-mail...

Adrese utile:

www.arhiepiscopiatargovistei.ro, www.primariaPietrositaDb.ro, www.cjD.ro, db.prefectura.mai.gov.ro

Hram:

Adormirea Maicii Domnului, Sf. Cuv. Parascheva

Detalii:

Dupa cum rezulta din documentele vremii, Pietrosita a devenit in secolul al XVIII-lea rolul predomunant in administrarea plaiului ot Ialomita. Urmasii lui Bordea Vatasescu, Marin Vatafu plaiu ot Pietrosita, a avut aceasta slujba timp de 20 de ani (document din 1746) , in timp ce Radu Vatafu de plaiul ot Pietrosita pomeneste intr-un document din 1793 ca a slujit domniei 40 de ani ca vataf de plaiu. . . cu rezidenta la Pietrosita.
Statornicia unei famii intr-o slujba, veniturile aferante acestei slujbe importante, ca si relatiile speciale cu o parte din negustorii vremii au constituit premizele construirii acestei biserici.
Iata ce spune pisania ei: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu indemnarea Sfantului Duh, facutu-s-au aceasta sfanta si dumnezeiasca biserica, ce iaste hram Adormirea Nascatoarei de Dumnezeu si a Prea Doamnei Paraschivii, a s-au facut din temelie pana la sfarsit dupa cum se vede, impodobita si cu zugravitu, in zilele prealuminatului domn Ion Alexandru Scarlat Ghica voevod, fiind mitropolit a toata Ungrovlahia chiriu chir Grigore, prin osteneala si toata cheltuiala domnului Negoita, sin Serban Fust cupet ot Targoviste, i a dumnealui Radu vataf la plaiu Ialomitei din Bordea Vatasescu ot Pietrosita, ca sa fie de pomenire dumnealoi parintilor. Si s-a inceput la leat 1765 iunie 7 ani si s-au savarsit la anul de la Hs. 1767, iar de la Adam 7175 octombrie 10 zile, fiind ostenitor si Marin brat vat. "
Iata ca, Negoita, mare negustor din Targoviste, fiul lui Serban Fusea, acelasi care mai cladise biserici la Bezdead si la Targoviste (Sfanta Vineri) , precum si schitul Fusea (biserica parohiala la Gura Vulcanii) , avand interese comerciale in zona, contribuie si la constructia acestui lacas.
Prima biserica din Pietrosita a fost din lemn, insa a fost stricata, iar catapeteasma si materialul lemnos au fost duse la Moroieni, unde s-a construit prima biserica din aceasta localitate. In locul celeli din lemn s-a construit in 1767, pe locul unde se gaseste si astazi biserica din Joseni, declarata astazi monument istoric.
La o jumatate de secol de la moartea lui Constantin Brancoveanu si a fiilor sai ca martiri, atunci cand domnii fanarioti se succedau la domnia tarilor romane, ctitorirea unei biserici, in stil brancovenesc tarziu, aici, la granita cu "Tara Nemteasca", constituie o dovada incontestabila a importantei localitatii Pietrosita in istoria acelor vremuri.
Biserica este construita in stil clasic ca forma, din caramida arsa, consolidata cu var hidraulic in totalitate, inclusiv cele doua turle, dintre care una este clopotnita. Construirea unei biserici de zid in mediul rural constituia o raritate pentru secolul al XVIII-lea.
Mesterii zidari nu sunt cunoscuti ca nume dar, se pare, ca au fost din Targoviste, adusi de Negoita Fusea si ajutati de localnici. Constructia este zvelta, bine proportionata, ceea ce dovedeste ca mesterii mai aveau experienta in domeniul arhitectural, ea are forma de cruce, cu doua abside laterale si pridvor. Tampla este din zid gros de caramida, iar despartirea dintre naos si pronaos (implicit dintre cele doua turle) se face printr-o grinda sustinuta de doua coloane groase, patrate la baza, rotunde la partea superioara, cu arcade semicirculare de asemenea din caramida arsa.
Altarul are o forma poligonala la exterior, iar la interior este semicircular, bolta avand forma de semicalota. In partea dreapta a lui se afla o nisa care, pe vremuri, se ascundeau obiectele de cult mai valoroase si cartile de cult. Catapeteasma este zidita tot din caramida ceea ce dovedeste ca, inca de la inceput, s-a dorit a se face o constructie solida in totalitate.
Naosul are arcadele laterale acoperite cu semicalote, iar spatiul central se termina printr-o turla zvelta pe bolta careia se afla minunata imagine a Pantocratorului. Pridvorul, initial deschis, este sustinut de stalpi rotunzi de caramida care se inchid la partea superioara prin arce frumos ornamentate.
Usa de la intrare in pronaos este incadrata de doua coloane de piatra sculptata care sustine o alta piatra transversala peste care se afla pisania, scrisa cu caractere chirilice. Usa initiala a fost sculptata din stejar si, datorita frumusetii si valorii ei , a fost dusa la
Muzeul National de Istorie. In spatele acesteia se afla o bara groasa de stejar care iese din perete si poate bloca, prin interior, usa de intrare in biserica.
Acest lucru, ca si grosimea mare a zidurilor (aprox. 90 cm) , corelat cu ferestrele extrem de mici, avand forma unor ambrazuri, dovedesc ca, in vremurile stravechi, biserica avea rol si de adapost la vreme de restriste. O alta barna de blocare exista si in spatele micutei usi de acces in clopotnita (usa uneori mascata) confirmand legendele care spun ca acolo se ascundeau, uneori, averile bogatasilor.
Tot din batrani se spune ca, in clopotnita, exista un pandar care, cand observa praful ridicat de venirea navalitorilor, dadea alarma tragand clopotele. Atunci, satenii fugeau cu o parte din agoniseala prin paduri, iar cei instariti se ascundeau in biserica.
Exteriorul are un soclu inalt, specific cladirilor din zona de munte, avand un profil rectangular. Fatade este impartita in doua registre despartite de un brau superior ce inconjoara intreaga biserica. Registrul inferior este decorat cu arcade in dubla acolada, avand din loc in loc nise pentru iluminatul natural in interiorul bisericii. Registrul superior este construit cu medalioane ce reprezinta chipurile proroocilor.
Sub streasina si la arcadele turlelor sunt zugravite chenare cu modele romanesti, armonios imbinate cu o frumoasa lucratura din caramida aparenta.
Initial, biserica a fost acoperita cu sindrila. Pardoseala interioara a lacasului de cult a fost facuta, la inceput, din lespezi de piatra peste care, mai tarziu, s-a pus scandura.
In anul 1885 s-au refacut treptele de la intrare, cu cheltuiala lui Take Andreescu si a sotiei sale Ana, iar in 1902 s-a intarit soclul exterior cu un brau de piatra cioplita facut de mesterii locali pe cheltuiala unor oameni instariti ai vremii: Ion Popa Nicolae cu sotia sa Anastasia si Nicolae Enescu cu sotia sa Ana.
Scaunul arhieresc este lucrat in intregime in lemn de stejar si sculptat in diferite feluri de frunze, iar picioarele poarta diverse impletituri.
Pictura originala, de o deosebita frumusete prin colorit si compozitie, a fost executeta in tehnica
"fresco". Dupa o inscriptie aflata in proscomidar, zugravii ar fi Ion, Andrei si Constantin. Pe zidul de la intrarea in pridvor, in partea dreapta, sus, se afla o portiune de pictura originala pe care sta scris: "Ion zugrav ot Brasov". Se crede, deci, ca toti mesterii au fost din Brasov, iar dupa unele surse ca ar fi fost chiar din Tulches, un sat apartinand de Sacele.
Cele mai vechi icoane dateaza de la ridicarea ei si sunt asezate in nartex: Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Mantuitorul Iisus Hristos.
Pictura reprezinta un reusit ansamblu cromat in stil pastbrancovenesc. Este o adevarata Biblie in imagini, peretii abundand in multimea scenelor religioase si a chipurilor de sfinti. Coloritul si armonizarea secnelor religioase ii arata pe mesterii zugravi ca pe niste buni cunoscatori ai picturii bisericesti, adevarati artisti ai genului.
Desenele sunt realizate prin linii de contur negre care dau o nota aparte personajelor. In afara subiectelor religioase, se remarca frecventa subiectelor decorative de origine vegetala mult stilizate. Pe stalpii ce despart naosul de pronaos motivele vegetale (in special laleaua) sunt integrate intr-o retea de romburi, pe cand cele din pronaos sunt insotite de triunghiuri.
Pictura interioara prezinta in naos toate subiectele religioase majore, tratate in stil clasic, cu influente vizibil bizantine (a se vedea sfintii militari cu scuturi si figuri umane) .
Ca la orice biserica crestina, in pronaos, deasupra usii de intrare se afla tabloul votiv in care sunt prezentati ctitorii si familiile lor, alaturi de domnitorul Alexandru Scarlat Ghica.
In pridvor sunt zugravite raiul si iadul (teme specifice bisericilor vechi) , crearea omului, caderea in pacat, alungarea din rai, etc. De remarcat, puternica influenta populara in tratarea acestor teme, cat si in vestimentatia unor personaje (a se vedea Eva imbracata in ie, torcand) .
In biblioteca acestei biserici, se gasesc multe acte vechi, dar cea mai importanta este "Pravula cea Mare"a lui Matei Basarab si Vasile Lupi. Aceasta pravila a fost adusa din Transilvania. Pe ea se poate citi: "O donez fiului meu Iachim Paroh de Moieciul de Jos spre pastrare din neam in neam. Fundata 6 iulie 1838. "
Aceasta pravila, pentru mai multa securitate a fost luata la muzeul din Targoviste.

Cod Monument:

DB-II-m-A-17638

Nr. vizualizări:

5289

Data ultimei vizualizări:

2025-01-25 10:13:40

Data ultimei actualizări:

2006-06-25 11:49:13

Data încărcării pe sit:

2006-06-25 11:49:13

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Timp total: 0,03s...

[]:1