Teiuş - Teiuş - Alba
 

Biserica Greco-Catolică Teiuş  HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE
Religie:	Greco-catolic
Localitate:	Teiuş
Judeţ:	Alba
Adresa:	strada Bisericii nr. 67
Cod poştal:	515900
Persoană de contact :	Ioan Gheorghe Ratiu
Telefon :	NU deţinem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :	@yahoo.com
Adrese utile:	www.bru.ro/blaj/, www.primariaTeius.ro, www.cjAlba.ro, ab.prefectura.mai.gov.ro
Hram:	Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Detalii:	Biserica Greco-Catolica din Teius a fost edificata in a doua jumatate a sec. al XVI-lea de catre familia nobiliara de origine romana Racz de Teius care a detinut si titlul "de Galgo" (Galgau, jud. Salaj) . Dupa anul 1700 a trecut la Biserica Greco-catolica pana in anul 1948, cand a fost preluata de catre Biserica Ortodoxa. Dupa anul 1991 a fost retrocedata Bisericii Romane Greco-catolice, Unita cu Roma.
Alte informaţii:	Biserica din Teiuş este o construcţie în stil bazilical, numit şi stilul vechi creştin, alcatuită dintr-o navă dreptunghiulară, prevazută la extremităţile de apus şi de răsărit cu un turn clopotniţă şi o absidă semicirculară fără decroş, care constituie altarul. Acesta este cel dintâi stil în care s-au construit bisericile creştine, atât în Răsărit cât şi în Apus până în secolul al IV-lea, din care apoi a luat naştere în Răsăritul Creştin, între sec. VI –XV, stilul bizantin. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcţiei. În prima sa formă biserica a avut o navă dreptunghiulară (12m x 7m) la exterior, un turn clopotniţă alipit faţadei vestice (4m x 4m) la exterior şi o absidă decroşată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie rămâne deocamdată necunoscută. Partea veche, turnul clopotniţă şi naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside şi altarul actual, sunt executate din piatră şi cărămidă. Naosul a fost acoperit cu o boltă semicilindrică de cărămidă, iar la exterior, zidurile sunt sprijinite pe fiecare latură de câte patru contraforturi (contraforturile sunt tipice arhitecturii romanice dar şi arhitecturii gotice, al cărui semn distinctiv sunt ogivele) . În anul 1810, vechiul altar a fost demolat, iar nava a fost prelungită spre Est cu o travee lungă de opt metri, continuată cu o absidă nedecroşată, de şase metri pe axă, despărţită de navă printr-o tâmplă de zidărie cu trei intrări. Spre deosebire de partea veche care este construită din piatră, adaosurile au fost zidite numai din caramidă. Zona de prelungire a navei a fost acoperită cu o boltă semicilindrică despărţită de partea veche printr-un arc dublu. Zidurile laterale au fost sprijinite în exterior cu două contraforturi, dispuse câte unul pe fiecare latură, la un interval mai mare decât distanţele dintre celelalte contraforturi de la partea veche a navei. Absida mai are încă două contraforturi iar bolta sa este informă şi greu de definit. În anul 1810 s-a adăugat noul altar. Ferestrele actuale ale bisericii au deschideri dreptunghiulare cu evazare spre interior. Cele de la partea veche a naosului au fost modificate în anul 1810. Până în anul 1885, la partea superioară a turnului clopotniţă a existat un foişor de lemn care a fost înlocuit cu un ultim nivel de zidărie din cărămidă. Biserica medievală românească, Greco-Catolică, cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Teiuş, Str. Bisericii Nr. 1 (monument istoric de categoria A, de importanţă naţională şi universală) a fost ctitorită către sfârşitul sec. al XVI-lea de către nobilul de origine română Petru Rácz I (în grafia latină Raţiu) şi soţia sa domniţa (prinţesa) Zamfira fiica cea mare a Logofătului Ţării Româneşti, Ioan Norocea de Piteşti şi Szászsebes şi a domniţei Stana. Aceasta a fost fiica domnitorului Mircea Ciobanul (strănepotul lui Mircea cel Bătrân) şi a domniţei Chiajna (fiica domnitorului Petru Rareş şi strănepoata domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt) . Mărturie despre ctitori stă tabloul votiv, aflat acum în stare avansată de degradare, care îi înfăţişează pe Petru şi Zamfira îmbrăcaţi în frumoase straie boiereşti româneşti ţinând pe palme macheta bisericii. Ctitor este şi Mihail Rácz II al cărui nume este menţionat în textul pisaniei, scrisă în slavona veche şi sculptată în piatră, de pe ancadramentul uşii de intrare în biserică, din păcate nedatată. Pisania încadrează blazonul familiei Rácz de Galgó din Teiuş (localitatea Gâlgău din jud. Sălaj; familia a deţinut mai multe titluri nobiliare în funcţie de toponimicul localităţilor importante avute în proprietate) . Cu titlurile Rácz I şi Rácz II, Petru şi Mihail sunt menţionaţi în catalogul J. Siebmacher’s großes Wappenbuch, Band 34, Der Adel von Siebenbürgen, Bauer & Raspe, Inhaber Gerhard Gessner, Neustdat an der Aisch, 1984. Până în anul 2001, timp de peste 400 de ani, în biserică au existat mormintele primilor doi ctitori, Petru Rácz I, căpitan în armata lui Mihai Viteazul, decedat în lupta de la Şelimbăr din 28 Octombrie 1599 şi a domniţei Zamfira decedată după anul 1625. O ramură a acestei familii a continuat să poarte titlul de Galgó. Din aceasta a facut parte şi contesa Claudia Rhédey de Kis-Rhéde, stră-străbunica Reginei Elisabeta a II-a Marii Britanii. Cu ocazia renovării bisericii din anul 2001, protopopul, preot paroh Turcu Paul a dispus desfiinţarea mormintelor şi evacuarea lespezilor funerare care acum zac sparte în spatele unei troiţe din curtea bisericii. Nu există inscripţii explicative nici în biserică şi nici înafara acesteia. Despre existenţa bisericii, tabloului votiv, mormintelor, pietrelor funerare şi a frescei interioare a fost înştiinţat şi ASR Prinţul Charles, protector al vestigiilor medievale din Transilvania, care s-a arătat încântat să viziteze biserica şi să acorde sprijinul său pentru conservarea acestora. Din evul mediu, în arealul Teiuşului dăinuie trei biserici româneşti din piatră, care au rezistat până în ziua de azi. 1. Biserica veche a Mănăstirii Râmeţ din sec. al XIII-lea. 2. Biserica Eipscopală a Mănăstirii din Geoagiu de Sus, ctitorită înainte de anul 1529 de Radu de la Afumaţi, Voievodul Ţării Româneşti. 3. Biserica Greco Catolică din Teiuş, ctitorită înainte de anul 1599.
Cod Monument:	AB-II-m-A-00372
Nr. vizualizări:	10006
Data ultimei vizualizări:	2024-04-18 18:19:44
Data ultimei actualizări:	2015-12-26 12:51:58
Data încărcării pe sit:	2005-12-03 18:35:21
Nr. Mesaje:	0
Nr. Fotografii:	1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Vedere de ansamblu Foto: Voluntar Vedere de ansamblu Foto: Voluntar , Data: 2012-03-26 Contor: 267

Timp total: 0,69s...

[]:1