Biserica Fortificată Criț
| ||||||||
Religie: | Lutheran | |||||||
Localitate: | Criț (maghiara: Szászkeresztúr) (germana: Detschkrets, Krets, Kreuzdorf, Deutsch Kreuz, Kreuz) | |||||||
Comună: | Bunești | |||||||
Județ: | Brașov | |||||||
Adresa: | nr. 25 | |||||||
Cod poștal: | 507036 | |||||||
Telefon : | NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)... | |||||||
Adresă de e-mail : | NU deținem adresa de e-mail... | |||||||
Adrese utile: | www.evang.ro, www.primariaBunesti.ro, www.judBrasov.ro, bv.prefectura.mai.gov.ro | |||||||
Stil arhitectonic: | Gotic | |||||||
Detalii: | Vechea denumire Kreuz (cruce) se datorează, după tradiția locală, unei cruci mari împlântată pe un promontoriu, vizibilă de la distanță din cele trei comune învecinate - Criț, Cloașterf și Meșendorf. În preajma ei s-au grupat primele case ale așezării, s-a înălțat o biserică din piatră închinată Sf. Cruci. Din două documente, datate 1270 și 1272, aflăm că regele Ștefan al Ungariei, după legea secuilor, confirmă lui Laurentius, fiul lui Hylyees și fiului acestuia, tot Laurentius, posesia pământurilor de lângă Szederges (Moreni) , cu biserica închinată Sf. Maria, și Sf. Cruci (Szentkerest) , cu biserica din piatră închinată Sf. Cruci, din înprejurimile Tileagdului (alias Odorhei) . Secuilor li se recomandă să primească pe Laurentius și urmașii săi în comunitatea lor, cele două sate menționate nemaiaparținând jurisdicției și puterii exercitate de voievodul Transilvaniei. Așadar, la început, Criț a fost proprietate nobiliară. În 1322, satele Criț, Cloașterf și Meșendorf făceau parte din proprietățile abației de la Cârța. La desființarea abației, în 27 februarie 1474, regele Matei Corvin dăruiește toate proprietățile abației bisericii Sf. Maria de la Sibiu. Astfel, Criț ajunge sub autoritatea și administrația Magistratului din Sibiu. Între 1496 și 1497, cele trei sate se află într-o dispută cu Magistratul sibian pentru "zeciuiala" care ar reveni preoților acestor comune. Episcopul de Alba Iulia decide că preoții acestor comune sa încaseze zeciuiala, el urmând să primească impozitul datorat episcopiei, iar Magistratul sibian impozitele fiscale. Pe la 1500, Criț se numără printre comunele Scaunului de Sighișoara. Din vechea biserică a Sf. Cruci, demolată în 1810, nu s-a păstrat nici un document grafic care să ne informeze asupra înfățișării sale. În noua biserică, înălțată în locul celei vechi între 1810 și 1813, de același meșter care a construit biserica din Șaeș și clopotnița de la Daneș, se păstrează, pe două tribune ale peretelui apusean, strane din vechea biserică, dintre care unele aparțin secolului XVII, cu picturi în tempera, asemănătoare celor de la Cloașterf. O strană aflată în tribuna superioară are pictată pe una din tăbliile sale o bisericuță ce părea să fie o reprezentare aproximativă a vechii biserici. La bisericile din Bunești și Cloașterf, pe balustradele tribunelor, se găsesc de asemenea pictate, vag asemănătoare, bisericile acestor localități, așa încât și imaginea de la Criț ar putea să constituie un reper pentru reconstituirea înfățișării primei biserici a satului. Corul scund, nava cea mai înaltă, prezintă pe peretele de sud arcade deasupra ferestrelor, ce ar putea sa fie și arcuri ce ascund guri de turnare. Clopotnița, așezată în vest poartă un coif țuguiat, dar fără galerie de apărare, ce desigur, în secolul XVI, a existat. În secolul XV s-au înălțat curtinele ce înconjoară biserica într-un oval neregulat, adaptându-se formei terenului, ceea ce explică înălțimea lor inegală, între 6 și 8 m. Partea superioară a curtinelor este dotată cu metereze și guri de turnare, ultimele întâlnindu-se mai ales în sectorul de sud-vest, unde zidul e ridicat pe marginea pantei abrupte. Pe latura de sud-vest, unde curtina este bine conservată, ea prezintă, pe la jumătatea înălțimii sale, o treaptă ce folosea coridorului de apărare drept sprijin. În turnul de est, șapte trepte de piatră duc spre îngusta platformă ce susținea coridorul de apărare și din care nu s-a mai păstrat nimic. Cinci turnuri devansate, de plan pătrat, apărau cetatea. Turnul din sud, de deasupra vechii intrări, s-a surpat în 1925, fragmente din pereții laterali și intrările acum zidite, cuprinse în curtină, indică locul unde s-a aflat. Intrarea în parter se înalță doar cu 60 cm deasupra solului, intr-atât s-a ridicat pământul în incintă, desigur în urma demolărilor. Turnul din nord-est s-a surpat și el trei decenii mai târziu, în 1955, dar a fost reclădit cu două nivele, purtând un acoperiș în piramidă. În colțul de sud-est al cetății se află turnul de poartă, curtina pornind în est - de la colțul lui din nord-est, iar spre vest din mijlocul laturii sale vestice. Parterul cuprinde intrarea creată ulterior, flancată de contraforturi puternice. Catul al treilea este devansat față de zidul turnului pentru a ascunde gurile de turnare, câte trei pe laturile de sud și est. Deasupra și sub ele se află câte un rând de metereze pentru arme de foc. Turnurile de vest și nord-vest, cu câte trei nivele, au încă acoperișurile lor originare în pupitru, iar sub ele, pe fațada înaltă și pe flancuri, guri de turnare. Intrările în cele trei caturi nu sunt situate pe același ax vertical, ci plasate lateral, fiind apărate de acoperișuri oblice susținute de patru stâlpi. În vest și nord-vest, unde terenul ce urcă spre coama dealului oferă avantaje pentru atacatori, a fost înălțat un al doilea zid, puțin devansat, legând colțurile turnului din nord-vest cu cele ale turnurilor de vest și nord-est, zidul "Zwinger"-ului astfel creat fiind și el prevăzut cu metereze. În secolul XIX, când "Zwinger"-ul n-a mai fost necesar pentru apărare, curtina interioară s-a demolat în nord-vest, înlocuită cu un perete scund din paiantă, cu șase deschideri mari, perete ce susține, împreuna cu curtina exterioară a "Zwinger"-ului un acoperiș în șa ce acoperă șopronul unde se găseau hambarele sătenilor. Un al doilea șopron a fost construit în curtea cetății, între turnurile din sud și est, acoperișul în șa sprijinindu-se pe curtina interioară și peretele ridicat în curtea cetății, dispus cu patru deschideri mari. În fața fostului turn din sud se mai află o fântână adâncă din piatră, cu un mic acoperiș în piramidă. În 1908 s-a deschis, lângă turnul din vest, o poartă largă, numită a leșilor, destinată carului mortuar. Forma ovală a incintei, cum o întâlnim în Criț și Viscri, este mai rară în zona Rupei, unde predomină incintele rectangulare caracteristice secolului XVI. Astfel și forma incintei îndreptățește datarea ei în secolul XVI. Pe latura de sud s-a împrejmuit o a doua curte de "Zwinger", cu ziduri drepte - curtea fiind numită "Parch", cuvânt ce derivă din "Parcham", denumire folosită de Cavalerii Teutoni pentru curțile "Zwinger"-ului. | |||||||
Cod Monument: | BV-II-a-B-11661 | |||||||
Nr. vizualizări: | 8889 | |||||||
Data ultimei vizualizări: | 2025-02-06 11:54:31 | |||||||
Data ultimei actualizări: | 2016-03-25 10:34:32 | |||||||
Data încărcării pe sit: | 2005-04-19 08:16:52 | |||||||
Nr. Mesaje: | 0 | |||||||
Nr. Fotografii: | 1 |
Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!
![]() Vedere din lateral |
Timp total: 0,06s...
[1]:1