Poiana Cracaoani :: Manastirea Horaita - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2025 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mănăstirea Horaița
Poiana Crăcăoani
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Poiana Crăcăoani
Comună:Crăcăoani
Județ:Neamț
Cod poștal:617149
Persoană de contact :Protos. Vasile Rubin
Telefon :0233... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!
Adresă de e-mail : @mmb.ro
Adresa web Biserica:horaita.mmb.ro
Adrese utile:www.mmb.ro, comunacracaoani.ro, www.cjNeamt.ro, nt.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Pogorârea Duhului Sfânt, Botezul Domnului (6 ianuarie) , Sf. Nicolae
Stil arhitectonic:Tradițional moldovenesc
Detalii:Urmând șoseaua națională DN 15 C, în comuna Dobreni un drum modernizat (DJ 156 A) se desprinde spre vest, trecând prin satele Negrești și Poiana iar apoi printr-o întinsă zonă forestieră, în mijlocul căreia se află Mănăstirea Horaița.
Prima mențiune documentară s-a consemnat în actul din 11 iulie 1428 emis de Cancelaria lui Alexandru cel Bun, care consfințește trecerea bisericii Horaița în jurisdicția Mănăstirii Bistrița:
Eu, robul stăpânului meu Isus Hristos, Ioan Alexandru, voievod și domn a toată Moldo-vlahia, am binevoit domnia mea cu bună voia mea c-am făcut pentru pomenirea strănepoților părinților noștri și pentru sănătatea și sufletul domniei mele și am dăruit mănăstirii Uspeniei Preacuratei Născătoare de Dumnezeu, care este la Bistrița, cincizeci de biserici din ținutul Sucevei. Iar bisericile se numesc: biserica de la Bolojești pe Almaș, biserica lui Mihail Dalb, biserica de la Horăițești, biserica de la Dobreni, biserica de la Lasloveni pe Cracău etc.
În anul 1466 Ștefan cel Mare dă dispoziție ca cele două sate de vânători din jurul Cetății de la Vaslui să fie strămutate la mănăstirea Horaița, Curtea domnească stabilindu-se în puternica cetate a Neamțului. Călugării au părăsit mănăstirea și s-au retras în pădure la circa 800 de metri, punând bazele Schitului Horăicioara și nu se vor întoarce decât în anul 1518 când cele două sate de vânători se retrag și se statornicesc în apropiere de Căciulești, în localitatea numită Gura Văii. Călugării conduși de arhimandritul Chiriac, coborâți de la Horăicioara, construiesc altă biserică ce va dura până în 1822, când aceasta este demolată de Irinar Rossetti pentru a construi alta nouă.
Starețul Iermoghen Buhuș din familia Cantacuzino Pașcanu - ucenic la Tabor al lui Irinar Rossetti - va construi la Horaița, cu concursul câtorva ctitori, printre care domnul Mihail Sturza, Grigore Ghica voievod, Sofronie mitropolit etc. , actuala biserică, după modelul unei biserici de pe muntele Tabor, și care se termină la 2 octombrie 1867.
Alte informații:Biserica mare de la Horaița constituie o notă aparte în evoluția arhitecturii moldovenești, apropiindu-se stilistic mai degrabă de lăcașurile de cult din regiunile microasiatice. Ea merită însă cercetată atât pentru alcătuirea ei cu totul neobișnuită, dar și pentru modul în care unele elemente ardelenești sau moldovenești au reușit să se strecoare în acest context arhitectural destul de eclectic și totuși destul de original.
Senzația dominantă pe care o degajă construcția este cea de masivitate, specifică construcțiilor din piatră, senzație susținută de grosimea neobișnuită a zidurilor, de proporțiile mari și de planul dreptunghiular, basilical, al edificiului. Pridvorul de la apus, cu turnulețele sale laterale, este de certă influență transilvană, având nu numai rolul de a proteja intrarea ci și funcția de a personaliza fațada. Edificiul este mărginit la colțuri de decroșuri, dintre care cele de S-E și N-V adăpostesc scări de acces la balcoanele-tribune. Absida altarului este semicirculară, rolul contraforturilor fiind preluat de o îngroșare a zidurilor pe o lungime de 5-6 m, atât la nord cât și la sud. Pe acoperiș se află nu mai puțin de opt turle, care subliniază nota de inedit a construcției, dar numai cele centrale nu sunt turle oarbe.
Interiorul, zugrăvit în ultimii ani de pictorul Mihai Chiuaru, se prezintă ca o singură încăpere de proporții copleșitoare, despărțită de altar printr-un zid pe care este montată catapeteasma. Trei calote sferice sprijinite pe câte două arce transversale coborâte direct pe zid și pe alte arce longitudinale laterale, alcătuiesc un sistem de boltire destul de simplu dar care s-a dovedit îndeajuns de eficient, cu toate că presiunea asupra zidurilor este destul de mare.
Catapeteasma se situează și ea în afara regulilor iconografice cunoscute, având și o structură deosebită. Este alcătuită din trei segmente frumos sculptate și din două arcade suprapuse: una cu icoane pictate, situată deasupra, și cealaltă alcătuită din motive florale sculptate. Dar ceea ce surprinde cel mai mult este prezența unui amvon de formă ovală, plasat în partea superioară a iconostasului. O scară centrală duce din altar la acest amvon.
Dintre construcțiile aflate în jurul bisericii mai trebuie consemnat Paraclisul "Sf. Nicolae", construit în 1725, compus dintr-o încăpere rectangulară cu o absidă pentagonală și tavan drept, împodobit cu o pictură naivă, și care face corp comun cu chiliile de pe latura de nord a incintei. Turnul-clopotniță de pe latura de est, care la parter permite intrarea în incintă, a fost construit între anii 1853-1854. Turnul adăpostește Paraclisul "Pogorârea Sfântului Duh", unde se află catapeteasma din secolul al XVIII-lea, o piesă de interes artistic care provine de la biserica de lemn.
PATRIMONIUL
Cod Monument:NT-II-a-B-10643
Nr. vizualizări:14407
Data ultimei vizualizări:2025-02-16 09:27:09
Data ultimei actualizări:2016-07-26 11:21:40
Data încărcării pe sit:2006-03-23 04:11:20
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2009-09-14
Contor: 169

Vedere de ansamblu
Foto: Yair Karelic