Viforata :: Manastirea Dealu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2025 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Biserici

Mănăstirea Dealu
Viforâta
 HARTA S   HARTA G   ADAUGĂ INFO   ADAUGĂ FOTO   ADAUGĂ MESAJ   FĂRĂ MESAJE 
Religie:Ortodox
Localitate:Viforâta
Comună:Aninoasa
Județ:Dâmbovița
Adresa:Aleea Mănăstirii Dealu
Cod poștal:137007
Telefon :NU deținem nr. de Telefon (al preotului sau parohiei)...
Adresă de e-mail :NU deținem adresa de e-mail...
Adrese utile:www.arhiepiscopiatargovistei.ro, www.primariaAninoasa.ro, www.cjD.ro, db.prefectura.mai.gov.ro
Hram:Sf. Nicolae, Acoperamântul Maicii Domnului (1 octombrie)
Stil arhitectonic:Bizantin
Detalii:Anul constructiei: 1501
Daruita de Neagoe Basarab cu mosia Aninoasa si Viforata. Mihai Cantacuzino a daruit-o cu mosie la Glodeni si muntele Paduchiosu. Bibescu si Barbu Stirbei au recladit casele si reparat biserica la 1855. Radu cel Mare (1495-1508) pe locul unei manastiri mai vechi (vezi piatra de monument a lui Vladislav Voivod 1455. Constantin Brancoveanu, la 1713 "egumen fiind parintele Iosif” a reparat biserica, a facut tampla noua si a repictat-o Dionisie Lupu intre 1795-1803. Sarcofagul lui Radu cel Mare, facut din marmura in sec. XX la (patru sute de ani de la moarte) . Alte morminte: d-na Caplea (sora lui Radu 1511) ; Vlad Voievod (fratele lui Radu 1512) ; Petrascu Voivod (1557) .
Exista la 17 Noiembrie 1431, când voievodul Alexandru Aldea îi daruia satele Alexeni si Razvad pentru pomenirea tatatul sau, Mircea cel Batrân. În 1499 voievodul Radu cel Mare a pus sa se construiasca turnul de la intrare si probabil chiliile de jur împrejur. Pisania cu stema tarii de la acest turn se afla în Muzeul de arta din Bucuresti. În forma sa originala a înfruntat veacurile pîna în prezent numai biserica "Sfântul Nicolae din vii" ridicata de Radu cel Mare în anii 1500-1501 si zugravita în vremea lui Neagoe Basarab (1515) de mesterii Dobromir, Jitian si Stanciu.
În 1532 calatorul Francesco della Valle scria ca "pe un deal în fata orasului se afla o abatie foarte mare". În biserica mânastirii s-a legat juramântul de alianta al voievodului Mihai Viteazul cu reprezentantii imperiului habsburgic (9 Iunie 1598) .
Pradata de ostasii lui Gabriel Bathory în 1610 si ai generalului Heissler în 1689, mânastirea a primit îngrijiri din partea voievodului Matei Basarab de la care s-a pastrat o cruce ferecata în argint aurit daruita bisericii, si a lui Constantin Brâncoveanu, pe vremea caruia biserica a fost învelita cu tabla de arama, zugravita si înzestrata cu odoare.
Ultima restaurare din 1953-1959 a cuprins toate cladirile mânastirii, de la biserica si turnul de intrare care au fost reparate, pâna la chilii care au fost reconstruite.
Plastica decorativa a fatadelor cu reliefuri si sculpturi în piatra a fost asimilata de mesterii români sub influenta artei armeano-bizantine, ajunsa în Tara Româneasca prin intermediul tinuturilor balcanice. Motivele ornamentale sculptate în piatra vor fi prelucrate si de miniaturistii frontispiciilor si ornamentelor de la tipariturile din secolul al XVI-lea de la Mânastirea Dealu si de la Târgoviste.
În interior, tâmpla si pictura din altar dateaza de la ultima restaurare, iar mobilierul de la lucrarile de la mijlocul secolului trecut. Prezinta interes istoric distribuirea interiorului si pietrele de morminte, fiind biserica cu cele mai multe morminte voievodale : Vladislav II (1446-1456) , Radu cel Mare (1495-1508) , Caplea (1511) , sora lui Radu cel Mare, Vlad cel Tânar (1510-1512) , Radu Badica (1523-1524) , Vlad Înecatul (1530-1532) , Patrascu cel Bun (1554-1557) , Mihai Viteazul (1593-1601) , Mihai Movila (1607 în Moldova) .
Mânastirea Dealu a fost un important centru de raspândire al culturii prin cartile scrise de calugari caligrafi ca Mihail Rusin, Silion Rusin, Matei al Mirelor, ultimul fiind si aurorul a doua cronici de la începutul secolului al XVII-lea. La Dealu a fost instalata si cea dintâi tiparnita din tarile române, care a scos în 1508 prima carte tiparita si tot aici a adus Matei Basarab tiparnita de la Govora în 1644.
Alte informații:Stil arhitectonic: Bizantin, muntenesc tipul Cozia, cu proportii modificate prin care castiga in zvetlete – cronologic este prima trefla cu trei turle (N. Ghica Budesti)
De factura complet noua – piatra fatuita – brau in torsada, cu doua registre neegalate de arcaturi oarbe, in plincintru delimitate de rame profilate ( tor si scotie ) – pe fatada de vest, incadrand intrarea doua panouri traforate in piatra, de inscriptie armeano-georgiana.
Decoratiune interioara:
Pictura interioara recent refacuta – prima pictura la 1515 zugrav Dobromir, Jtian, Stanciu – repictata la 1713 zugravi: Constantin, Preda, Nicolae si Radu – 1953 repictata sub Iustinian (care a reparat turlele, a rezidit clopotnita, chiliile, atelierele, staretia si trapeza si a facut paraclisul cu iconostas dupa Arnota) arh. Nicolae Diaconu.
Manastire de maici
Cod Monument:DB-II-a-A-17757
Nr. vizualizări:10637
Data ultimei vizualizări:2025-03-16 22:59:42
Data ultimei actualizări:2005-04-26 17:06:53
Data încărcării pe sit:2005-04-26 17:06:53
Nr. Mesaje:0
Nr. Fotografii:1

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2007-10-19
Contor: 668

Vedere de ansamblu
Foto: Mircea Vâlcu