Sapaturi arheologice: La Manastirea Viforata a fost descoperit un Lacrimarium

Acasă > Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0s...

Ştiri şi Evenimente

Săpături arheologice: La Mănăstirea Viforâta a fost descoperit un Lacrimarium

[2020-09-21]

de Gheorghe Anghel

Un vas vechi din sticlă, cu întrebuinţări cultice, a fost descoperit în week-end la Mănăstirea Viforâta în urma unor săpături arheologice. Descoperirea a fost făcută de un grup de specialişti de la „Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească” din Târgovişte, informaţia fiind prezentată pe pagina de Facebook.
„Vasul nostru, descoperit în timpul cercetărilor arheologice preventive efectuate (…) la Man. Viforâta este un exemplar pe cât de rar, pe atât de elegant în realizare”.
Lacrimariumul de la Viforâta are „o înălţime de cca. 20 cm, gât înalt, uşor oblic şi torsionat, sugerând eleganţa gâtului unei lebede. Gura este largă, evazată şi îngustată în zona de scurgere a lichidului. Corpul este cilindric, bombat cu fundul plat. Culoarea este gălbuie, iar striaţiile verticale ale corpului joacă rol de decor”.
Arheologii de la Târgovişte spun că „se întâmplă rar ca vasele de sticlă să traverseze secolele în condiţii intacte”. De obicei, sunt descoperite în stare fragmentară.
„Vasele de sticlă intacte au fost găsite în contexte arheologice deosebite, fiind depuse în locuri special amenajate pentru protecţie”.
Recipientul face parte dintr-un tip de vase din categoria Lacrimarium, numit şi Unguentarium, în care se păstrau diverse cosmetice, parfumuri sau creme aromatice.
Era întâlnit „în Imperiul Roman, în cel Bizantin şi în statele ce au orbitat în aria de influenţă a Ortodoxei bizantine”.
Utilizat şi în cult
Treptat, au fost utilizate şi în cult, în special la înmormântări.
„O altă întrebuinţare, caracteristică şi spaţiului de la sud de Carpaţi – Ţara Românească, a fost cea de vas liturgic, utilizat în ceremonialul religios, în special la înmormântări. Câteva exemplare, puţine la număr, au fost descoperite la temelia unor lăcaşuri de cult. În ele se păstrau uleiurile sfinte – mirul. Aceste vase apar în sec. XIV-XVIII, pe tot întinsul Ţării Româneşti”.
Astfel de vase au fost produse şi pe teritoriul ţării noastre.
„Unele sunt de provenienţă occidentală – atelierele de la Murano, de exemplu. Altele pot proveni de la ateliere locale, Matei Basarab având o sticlărie la mică distanţă de capitala Târgovişte”.
Vasul descoperit în proximitatea Mănăstirii Viforâta va fi expus în curând la Curtea Domnească din Târgovişte – clădirea Muzeului Tiparului şi Cărţii Româneşti Vechi.
Mănăstirea Viforâta
Mănăstirea de maici din satul Viforâta a fost ctitorită de Vlad Înecatul, domnul Ţării Româneşti între 1530-1532. A trecut prin restaurări efectuate de voievozii Radu Mihnea (1611-1616) şi Matei Basarab (1632-1654).
În perioada 1712-1713, mănăstirea a fost refăcută prin ctitoria doamnei Maria Brâncoveanu. A fost afectată de mai multe cutremure.
După un cutremur din 1802 a fost din nou rezidită de Nicolae, „logofătul” Mitropoliei din Bucureşti şi de stareţa Iustina. Ultima restaurare a avut loc în 1990.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 562, Ultimul acces: 2024-04-14 22:51:07

Timp total: 0,01s...

[1]:1