Duminica Sfintei Cruci | Hristos a transformat suferința într-un simbol al iubirii, spune pr. Sarmis Iancu[2021-04-07]de Gheorghe AnghelSuferința a intrat în lume în urma păcatului, iar Mântuitorul Iisus Hristos a asumat-o pentru a o transfigura, transformând-o într-un simbol al iubirii de Dumnezeu și de semeni, a afirmat părintele Sarmis-Marian Iancu în predica duminicală. În omilia de la Biserica Sf. Nicolae Paraclis Universitar din Capitală, părintele Sarmis a explicat că prăznuirea Sfintei Cruci nu este o celebrare a suferinței, ca și cum suferința ar putea avea o valoare în sine în fața lui Dumnezeu și a făcut referire la cântările Bisericii care ne spun că prin cruce a venit bucurie la toată lumea. Transfigurarea suferinței Părintele a evidențiat că Dumnezeu nu dorește suferință, iar când Mântuitorul ne cere să ne lepădăm de noi înșine, să luăm crucea și să-I urmăm, El ne îndeamnă tocmai la această transfigurare a suferinței și la folosirea tuturor formelor de suferință cu care ne întâlnim în viață ca mijloace de a renunța la propriul nostru eu pentru a ne putea dărui lui Dumnezeu și oamenilor. Lepădarea de sine înseamnă lepădarea de firea noastră care a fost stricată prin păcat, fire care ne îndeamnă să căutăm plăcerile materiale și lipsa cărora ne provoacă suferință. Transfigurarea suferinței înseamnă renunțarea la plăcerile materiale în schimbul bucuriilor duhovnicești. Părintele a exemplificat cu o întâmplare din viața Sfântului Paisie, care a primit mai mulți copii în vizită la chilie și pe care i-a servit cu ceva dulce. Sfântul le-a arătat astfel diferența dintre bucuria duhovnicească și plăcerea lumească. Când ați venit la mine v-am dat fiecăruia o bucățică de rahat pe care ați mâncat-o cu plăcere. Ca să v-o dau vouă, eu m-am lipsit de ea, voi ați simțit o bucurie pământească mâncând dulce, iar eu am simțit o bucurie duhovnicească dăruindu-vi-l vouă. Nu este ceva rău să vi se pară bun acest dulce și să-l mâncați cu plăcere, rău ar fi fost să prefer eu această bucurie materială, pământească, în locul bucuriei duhovnicești. Iubirea jertfitoare Părintele Sarmis a definit bucuria duhovnicească drept bucuria pe care o aduce comuniunea cu Dumnezeu și cu semenii și a subliniat că forța acestei comuniuni este iubirea jertfitoare. Ne spune Mântuitorul Iisus Hristos, mai mare dragoste decât aceasta nu este decât a-și pune cineva viața pentru fratele său; și nu este vorba doar de a ne da viața apărându-l pe fratele nostru, ci orice jertfă pe care o facem pentru binele aproapelui. Părintele Sarmis a reamintit, în acest sens, o învățătură din Patric: Cel ce aude de la cineva din frați cuvinte de ocară asupra lui și ar putea să-i zică și el așa, dar nu-i zice, ci se silește să-i rabde cu vitejie și să nu-i răsplătească răul cu rău, unul ca acela își pune sufletul și viața pentru fratele său. Părintele a explicat că jertfa făcută pentru binele aproapelui înseamnă a avea mereu o atitudine de bunăvoință față de toată lumea, a avea iubire de aproapele, de o iubire prin care participăm la însăși iubirea lui Dumnezeu. Urmarea lui Hristos prin asumarea Crucii ne face părtași la această iubire divină. Ce înseamnă luarea crucii? Luarea crucii înseamnă a lupta până la sânge cu păcatele și patimile noastre. În al doilea rând, înseamnă a îndura cu mărime de suflet prigonirile care vin din partea semenilor noștri, în al treilea rând înseamnă a ne asuma cu smerenie necazurile, bolile și nevoile pământești îngăduite să vină asupra noastră prin pronia dumnezeiască. Pr. Sarmis Marian Iancu slujește la Biserica Sf. Nicolae Paraclis Universitar din Capitală. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 2, Ultimul acces: 2021-04-11 16:54:06
|
Timp total: 0,08s...