Papa emerit si Cardinalul Marx considerati vinovati in raportul München

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Google Translate

Timp stanga: 0,13s...

Ştiri şi Evenimente

Papa emerit şi Cardinalul Marx consideraţi vinovaţi în raportul München

[2022-01-20]

Marion Westpfahl prezentând raportul
Un raport îndelung aşteptat privind gestionarea cazurilor de abuz în Arhidieceza germană de München şi Freising îi consideră vinovaţi pe Papa emerit Benedict al XVI-lea şi pe Cardinalul Reinhard Marx. Studiul publicat joi a criticat modul în care Papa german, în vârstă de 94 de ani, retras actualmente, a gestionat patru cazuri în perioada în care s-a aflat la conducerea Arhidiecezei din sudul Germaniei. Rapoartele mass-media se concentraseră anterior pe gestionarea de către acesta a unui singur caz, cel al unui preot numit Peter Hullermann. Papa Benedict al XVI-lea, care neagă cu tărie acuzaţiile de muşamalizare, a trimis 82 de pagini de observaţii anchetatorilor care au întocmit raportul.

Westpfahl Spilker Wastl, firma de avocatură care a realizat studiul, a prezentat concluziile textului de peste 1.000 de pagini în cadrul unei conferinţe de presă transmise în direct pe 20 ianuarie, a relatat CNA. Titlul oficial al studiului este „Raport privind abuzurile sexuale asupra minorilor şi adulţilor vulnerabili de către clerici, precum şi [alţi] angajaţi, în Arhidieceza de München şi Freising din 1945 până în 2019”. Raportul acoperă perioada 1977-1982, perioada în care viitorul Papă Benedict al XVI-lea a condus Arhidieceza, precum şi mandatele Cardinalului Friedrich Wetter, care i-a succedat, şi ale Cardinalului Reinhard Marx, care a fost Arhiepiscop de München şi Freising din 2007. Pe lângă faptul că au criticat modul în care viitorul Papă a gestionat patru cazuri, anchetatorii au afirmat că Mons. Wetter a gestionat greşit 21 de cazuri, iar Mons. Marx două cazuri.
Raportul a identificat cel puţin 497 de victime ale abuzurilor, dar anchetatorii au declarat că este posibil ca cifra reală să fie mai mare. Aceştia au precizat că 247 dintre victime erau de sex masculin, 182 de sex feminin, în timp ce sexul a 68 de victime nu a putut fi determinat. Au adăugat că au găsit 235 de presupuşi făptuitori, dintre care 173 de preoţi. Aproximativ 60% dintre infracţiunile suspectate au fost comise împotriva unor copii cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani. Cardinalul Marx nu a fost prezent la conferinţa de presă, dar se aşteaptă ca joi după-amiază să facă o declaraţie ca răspuns la concluziile raportului. Marion Westpfahl, partener fondator al Westpfahl Spilker Wastl, a deplâns absenţa Cardinalului în timp ce prezenta raportul.
Avocatul Martin Pusch, unul dintre autorii raportului, a declarat: „Într-un total de patru cazuri, am ajuns la concluzia că Arhiepiscopul de atunci, Cardinalul Ratzinger, poate fi acuzat de comportament necorespunzător”. El a spus că în două dintre cazuri, clericii au comis abuzuri în timp ce Mons. Ratzinger era în funcţie. În timp ce aceştia au fost sancţionaţi penal de instanţele laice, au continuat să îndeplinească îndatoriri pastorale, a spus el, şi nu s-a luat nici o măsură împotriva lor în temeiul dreptului canonic. Într-un al treilea caz, un cleric condamnat de un tribunal străin a lucrat în Arhidieceza de München. Pusch a sugerat că Mons. Ratzinger cunoştea istoricul preotului. Un purtător de cuvânt al Vaticanului a declarat pe 20 ianuarie: „Sfântul Scaun consideră că trebuie acordată atenţia cuvenită documentului, al cărui conţinut este în prezent necunoscut. În zilele următoare, în urma publicării lui, Sfântul Scaun va putea să îi acorde o examinare atentă şi detaliată. Reiterând ruşinea şi remuşcările pentru abuzurile comise de clerici împotriva minorilor, Sfântul Scaun îşi exprimă apropierea faţă de toate victimele şi reafirmă eforturile întreprinse pentru a-i proteja pe minori şi pentru a le asigura un mediu sigur.”
Afirmaţiile potrivit cărora viitorul Papă ar fi muşamalizat un caz de abuz în Arhidieceza de München şi Freising au reapărut la începutul acestei luni, la mai bine de 10 ani după ce Vaticanul a respins ferm acuzaţiile. Afirmaţiile se refereau la modul în care Arhidieceza a gestionat cazul lui Hullermann, care este acuzat că a abuzat cel puţin 23 de băieţi, cu vârste cuprinse între 8 şi 16 ani, între 1973 şi 1996. Preotul, identificat în rapoartele germane doar ca „H.”, a fost suspendat din funcţiile sale în Dieceza de Essen în 1979, în urma unor acuzaţii că ar fi abuzat un băiat de 11 ani. A fost mutat în 1980 în Arhidieceza de München. Hullermann a fost găsit vinovat de molestarea unor băieţi într-o parohie a Arhidiecezei în 1986. Arhiepiscopul Georg Gänswein, secretarul personal al Papei Benedict al XVI-lea, a declarat pentru ziarul german Die Zeit: „Afirmaţia potrivit căreia ar fi avut cunoştinţă de istoricul anterior [privind acuzaţiile de agresiune sexuală] la momentul deciziei privind admiterea părintelui H. [în Arhidieceză] este greşită. Nu avea cunoştinţă de antecedentele acestuia.”
După ce a părăsit Arhidieceza de München în 1982, Cardinalul Ratzinger a fost prefect al Congregaţiei Vaticanului pentru Doctrina Credinţei înainte de alegerea sa ca Papă în 2005. S-a pensionat în 2013 şi de atunci a trăit într-o relativă izolare în Vatican. Westpfahl Spilker Wastl a realizat un raport privind modul în care Arhidieceza din München a gestionat cazurile de abuz în 2010, care nu a fost niciodată publicat. Firma a anunţat o amânare a publicării noului raport în noiembrie 2021, invocând „noi constatări obţinute recent” care au necesitat o „revizuire intensivă”. Firma de avocatură din München a fost responsabilă anterior de întocmirea unui raport privind gestionarea cazurilor de abuz în Arhiepiscopia din Köln. După ce avocaţii care au consiliat Arhidieceza şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la „deficienţele metodologice” ale studiului, Mons. Woelki l-a însărcinat pe prof. Björn Gercke, expert în drept penal din Köln, să redacteze un nou raport, publicat în martie 2021.
Cardinalul Marx i-a scris Papei Francisc în mai 2021, oferindu-se să demisioneze pe fondul consecinţelor crizei abuzurilor clericale din Germania. Sfântul Părinte i-a refuzat demisia în luna iunie a aceluiaşi an. Mons. Marx este membru al Consiliului Cardinalilor Papei şi coordonator al Consiliului Vaticanului pentru Economie. Până în 2020, a fost preşedinte al Conferinţei Episcopale Germane. În aprilie 2021, Mons. Marx i-a cerut preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier să nu îi acorde Crucea Federală de Merit, după un scandal în rândul avocaţilor supravieţuitorilor de abuzuri cu privire la această distincţie. Fusese programat să primească Bundesverdienstkreuz, singura decoraţie federală din Germania, la Palatul Bellevue din Berlin. Cardinalul Marx a declarat că nu a vrut să atragă atenţia în mod negativ asupra altor laureaţi.
Peter Bringmann-Henselder, membru al consiliului consultativ al persoanelor afectate din cadrul Arhidiecezei de Köln, l-a îndemnat pe preşedinte să dea distincţia, invocând modul în care Cardinalul Marx a gestionat cazurile când a fost Episcop de Trier în perioada 2001-2007. Portalul web oficial al Bisericii Catolice din Germania a raportat în iunie 2021 că acţiunile Cardinalul Marx la Trier vor fi „investigate în mod cuprinzător” de către o comisie independentă, în numele Diecezei, care este condusă de Episcopul Stephan Ackermann din 2009. Arhidieceza de München, situată în Bavaria, în sudul Germaniei, datează din anul 739 d.C. Ea deserveşte peste 1,7 milioane de catolici în 758 de parohii, la o populaţie totală de 3,8 milioane de persoane. Din 1945, începutul perioadei acoperite de raport, Arhidieceza a fost condusă de Arhiepiscopii Michael von Faulhaber, Joseph Wendel, Julius Döpfner, Joseph Ratzinger, Friedrich Wetter şi Reinhard Marx

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 535, Ultimul acces: 2025-03-22 13:12:56

Timp total: 0,14s...

[]:1