Despre rugaciunea sacerdotala a lui Isus - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2025 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Despre rugăciunea sacerdotală a lui Isus

[2012-01-27]
Papa Benedict al XVI-lea și-a dedicat cateheza din dimineața zilei de miercuri rugăciunii sacerdotale a lui Isus de la Ultima Cină, așa cum o prezintă capitolul 17 al Evangheliei Sf. Ioan. Pentru a înțelege această rugăciune, "în totala ei bogăție", a afirmat Sfântul Părinte, este important să o vedem în contextul sărbătorii iudaice a ispășirii, Yom kippur, în care preotul caută ispășire mai întâi pentru el însuși, apoi pentru preoți și în fine pentru întreaga comunitate. Similar, "în acea noapte Isus se adresează Tatălui în momentul în care se oferă pe Sine însuși. El, preot și victimă, se roagă pentru Sine, pentru apostoli și pentru toți cei care vor crede în El, pentru Biserica din toate timpurile."
Rugăciunea folosită de Isus pentru El însuși este cererea propriei glorificări. "În realitate este mai mult decât o cerere", a spus Pontiful, "este o declarație de disponibilitate deplină de a intra, liber și generos, în planul lui Dumnezeu Tatăl care se împlinește în faptul de a fi dat și în moartea și învierea Sa. [...] El începe rugăciunea sacerdotală spunând: 'Tată, a venit ceasul: glorifică-l pe Fiul tău ca Fiul să te glorifice pe tine'. Glorificarea pe care Isus o cere pentru sine însuși, ca Mare Preot, este intrarea în ascultarea deplină față de Tatăl, o ascultare care îl conduce la deplina Sa condiție filială: 'Și acum, Tată, glorifică-mă la Tine însuți cu gloria pe care am avut-o la tine mai înainte de a fi fost lumea'." A doua parte a rugăciunii lui Isus este mijlocirea pentru discipolii care l-au urmat, cerând ca ei să fie consacrați. Isus spune: "Ei nu sunt din lume așa cum Eu nu sunt din lume. Consacră-i în adevăr." Și a explicat: "a consacra înseamnă a transfera o realitate - o persoană sau lucru - în proprietatea lui Dumnezeu. Și în aceasta sunt prezente două aspecte complementare: pe de o parte a scoate din lucrurile obișnuite, a segrega, 'a pune deoparte' din ambientul vieții personale a omului pentru a fi dăruiți total lui Dumnezeu; și pe de altă parte această segregare, această transferare la sfera lui Dumnezeu, are semnificația tocmai de 'trimitere', de misiune: tocmai pentru că este dăruită lui Dumnezeu, realitatea, persoana consacrată există 'pentru' alții, este dăruită altora."
În a treia etapă a rugăciunii sacerdotale, "Isus se adresează Tatălui pentru a mijloci în favoarea tuturor celor care vor fi duși la credință prin misiunea inaugurată de apostoli și continuată în istorie: 'Nu mă rog numai pentru ei, ci și pentru cei care vor crede în mine, prin cuvântul lor'. Isus se roagă pentru Biserica din toate timpurile, se roagă și pentru noi. [...] Cererea centrală din rugăciunea sacerdotală a lui Isus dedicată discipolilor săi din toate timpurile este aceea a viitoarei unități a celor care vor crede în El. Această unitate nu este un produs lumesc. Ea provine exclusiv din unitatea divină și ajunge la noi de la Tatăl prin Fiul și în Duhul Sfânt." Prin această rugăciune Isus împlinește instituirea Bisericii, "care nu este altceva decât comunitatea discipolilor care, prin credința în Isus Cristos ca trimis al Tatălui, primește unitatea sa și este implicată în misiunea lui Isus de a mântui lumea conducând-o la cunoașterea lui Dumnezeu". Papa Benedict i-a invitat pe credincioși să citească și să mediteze asupra rugăciunii sacerdotale a lui Isus și să se roage lui Dumnezeu însuși, cerându-i "să ne ajute să intrăm, în mod mai deplin, în proiectul pe care îl are cu fiecare dintre noi; să-I cerem să fim 'consacrați' Lui, să-i aparținem tot mai mult, pentru a putea să-i iubim tot mai mult pe alții, de aproape și de departe; să-i cerem să fim mereu capabili să deschidem rugăciunea noastră la dimensiunile lumii [...]; să-i cerem darul unității vizibile dintre toți cei care cred în Cristos [...]; să ne rugăm pentru a fi mereu gata să răspundem oricui ne cere cont de speranța care este în noi."
Legături:
•Textul integral al audienței papale

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 1570, Ultimul acces: 2025-12-09 14:46:56