Biblia citita cu ochii lui Augustin (II)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,43s...

Ştiri şi Evenimente

Biblia citită cu ochii lui Augustin (II)

[2012-02-09]

A simţit vocaţia augustiniană când încă era tânăr licean în Malta. Este părintele Prosper Grech, călugăr din ordinul sfântului Augustin, care va fi creat Cardinal la Consistoriul din 18 februarie. În ajunul hirotonirii episcopale - care îi va fi conferită miercuri 8 februarie în co-Catedrala "Sfântul Ioan" în Malta - părintele Grech, în interviu acordat lui Nicola Gori pentru L'Osservatore Romano, reparcurge etapele vieţii sale şi ale carierei sale de academician şi de studios. Redăm materialul de pe Ercis.ro, ultima parte.
- Ca specialist în ştiinţe biblice aţi avut ocazia de a discuta cu Joseph Ratzinger despre hermeneutică?
- Cardinalul Ratzinger a fost mereu preocupat de problema lui Isus istoric şi de problema demitizării ridicată de Rudolf Karl Bultmann. Filozoful afirmă că ceea ce noi numim supranatural este un mit comun din primul şi din al doilea secol. Şi trebuie să fie interpretat în lumina filozofiei existenţialiste. Acest lucru îl preocupa mult pe cardinalul Ratzinger.
- Ce vă amintiţi mai mult din colaborarea dumneavoastră cu prefectul de atunci al Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei?
- Personal nu e că îl întâlneam în fiecare zi pe cardinalul Ratzinger. Cel care prezida consultările noastre de teologie era aproape întotdeauna secretarul dicasterului, chiar dacă uneori eram chemat personal de el. Prima impresie pe care am avut-o şi pe care am menţinut-o mereu este că e vorba de un om distins, inteligent, cult, educat şi respectuos. Am fost numit consultant în anul 1984. Atunci când am ajuns în Congregaţie nu aveam un sector specific. Fiind un biblist şi nu un specialist în patristică, mi-a fost încredinţată misiunea de a răspunde la obiecţii din punct de vedere biblic.
În dicaster ajung probleme juridice care trebuie rezolvate şi cărţi care trebuie examinate. Îmi amintesc că tocmai când am început slujirea mea în Congregaţie, m-am simţit ca în primul an de teologie: trebuia să studiez din nou totul. Din fericire, atunci când apar anumite probleme, există deja experţi foarte buni care dau o părere. Apoi intervenim noi şi dăm o evaluare şi cu privire la autoritatea ştiinţifică a părerii experţilor. Votul teologilor este numai un vot consultativ, pentru că este apoi consultarea specială a cardinalilor şi a episcopilor: votul lor este decisiv şi este cel care este prezentat Papei pentru confirmare.
- Vă amintiţi de vreun episod deosebit din colaborarea dumneavoastră cu Cardinalul Ratzinger?
- Odată m-a chemat pentru a-mi încredinţa rolul de vizitator apostolic pentru seminariile din India. În acel timp, mulţi teologi indieni considerau teologia noastră tradiţională aproape ca o teologie colonizatoare, care venea din Occident şi care trebuia să fie impusă şi Orientului. Este adevărat că indienii, îndeosebi în gândirea hindusă, au o filozofie foarte avansată, probabil şi mult mai veche decât cea scolastică. Anumite probleme tratate în scolastică, şi chiar şi în cea greacă, au fost anticipate într-un fel în cea hindusă. Această filozofie foarte bogată poate să fie folosită în slujba teologiei, aşa cum au făcut Părinţii Bisericii folosind filozofia greacă pentru a îmbogăţi teologia. Desigur, atunci când se începe jocul cu cuvintele apar problemele.
De exemplu, s-a întâmplat cu termenul unique aplicat lui Cristos sau la categoria de avatar apropiată de întrupare. În afară de asta, unii teologi au început să spună că creştinismul este aproape un optional, făcând de fapt o relativizare a religiei. Este vorba de o poziţie care şi astăzi persistă, chiar dacă în forme mult mai puţin accentuate. Indienii sunt desigur liberi şi trebuie încurajaţi să dezvolte o teologie catolică inculturată în gândirea din India. Dar trebuie subliniat faptul unic şi veşnic al revelaţiei lui Dumnezeu în Isus Cristos.
- Există vreun titlu printre operele dumneavoastră care vă este deosebit de drag?
- Am publicat odată primul volum din istoria teologiei îngrijit de benedictinul Basil Studer şi de augustinianul Angelo di Berardino, o operă nu atât despre conţinutul istorico-teologic, ci despre metodologie. Îmi amintesc că am scris un articol lung despre modul în care s-a dezvoltat teologia Noului Testament, adică despre dinamica teologică a gândirii autorilor Noului Testament însuşi. Un alt articol care mi-a rămas întipărit este cel scris despre Petru pentru Enciclopedia Papilor editată de Institutul Enciclopediei Italiene Treccani. Prima mea publicaţie este din 1964 şi este dedicată ideilor teologice fundamentale din Noul Testament. M-am gândit să închei acest parcurs cu o altă sinteză a spiritualităţii Noului Testament, care a fost publicată în engleză de Eerdmans şi care se traduce în italiană de editura Paideia.
- Dumneavoastră sunteţi membru al Asociaţiei patristice internaţionale. De ce anume vă ocupaţi?
- Asociaţia patristică internaţională ţine în fiecare an un congres la Oxford, la care participă mii de înscrişi. Institutul nostru este mereu reprezentat la aceste conferinţe fie de călugări, fie de laici şi laice. Eu, care nu sunt un patrolog prin formare, mi-am ales domeniul care îmi plăcea mai mult, adică tranziţia dintre timpurile Noului Testament şi timpurile Părinţilor de la începuturile primului, al doilea şi al treilea secol. A trebuit să încep să studiez din nou aproape tot, dar puţin câte puţin m-am interesat mult de materia asta. Trebuie să spun că am învăţat şi din tezele de licenţă pe care le scriu studenţii noştri şi din lucrările de doctorat, precum şi din dialogul dintre colegii mei profesori şi studenţi.
- Şi în Comisia Pontificală Biblică?
- Comisia Pontificală Biblică formulează un document despre o materie specifică. Eu am intrat când Comisia studia problema raportului dintre Biblie şi morală. Fiecăruia dintre noi s-a cerut să contribuie cu un capitol la acest studiu. Astfel, puţin câte puţin a fost completat documentul. Mie mi-a revenit misiunea să traduc documentul din italiană în engleză: misiune dificilă deoarece nu este uşor să unifici douăzeci de contribuţii în stiluri diferite. Acum Comisia se interesează de inspiraţia şi de adevărul Sfintei Scripturi, temă care este foarte îndrăgită de Papa. Am pregătit contribuţia mea, dar nu ştiu dacă, fiind cardinal, voi putea continua să lucrez în Comisie.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 1304, Ultimul acces: 2026-04-10 02:02:33

Timp total: 0,44s...

[]:1