© 2005-2024 BISERICI.org
© 2005-2024 BISERICI.org
Timp stanga: 0,17s...
28 noiembrie: Ziua Bucovinei[2020-11-28]de Sorin IonițeZiua Bucovinei este serbată anual pe 28 noiembrie. Legea privind declararea acestei sărbători a fost promulgată în data de 28 octombrie 2015. Această sărbătoare marchează momentul în care, după aproape un secol și jumătate de ocupație străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a țării din care fusese ruptă în 1775. În acest an, manifestările prilejuite de Ziua Bucovinei vor fi organizate conform restricțiilor impuse de epidemia de COVID-19 și se vor desfășura online, iar depunerile de coroane vor avea loc în cadru restrâns. În urmă cu 101 de ani, în 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei adopta, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României. Procesul Verbal din 15/28 noiembrie 1918. ©centenarulromaniei.ro Prin decretul din 19 decembrie 1918 / 1 ianuarie 1919, regele Ferdinand I a consfințit actul unirii Bucovinei cu România, când doi reprezentanți ai acestei provincii istorice au intrat în Guvernul României. Decretul lege prin care regele Fedinand I a consfințit unirea Bucovinei cu România, apărut în Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919. ©ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI/AGERPRES În timpul războiului, Bucovina a avut multe de îndurat, ca urmare a repetatelor operații militare desfășurate pe teritoriul său și a ocupației rusești din unele zone. Totodată, mii de tineri români au fost înrolați în armata austriacă. Pe de altă parte, numeroși preoți români, învățători și chiar țărani simpli au fost ridicați de la vetrele lor și trimiși în lagărele de concentrare. În 4/17 octombrie, deputații români din Parlamentul de la Viena au constituit Consiliul Național Român din Austria, iar 16/29 octombrie 1918, venea declarația de răspuns a Corpului voluntarilor transilvăneni și bucovineni la manifestul amintit mai sus, în care, exprimându-se voința românilor, se proclama dezlipirea provinciilor românești Transilvania, Banatul, Maramureșul și Bucovina de la Austro-Ungaria și reunirea lor cu România. La inițiativa lui Iancu Flondor și Sextil Pușcariu, în strânsă legătură cu evoluția evenimentelor din Imperiu, cu acțiunile întreprinse de români în Transilvania și față de amenințarea politică și militară a ucrainenilor, la 14/27 octombrie a fost organizată la Cernăuți, o importantă adunare națională, la care au participat deputații din Parlamentul de la Viena, foștii deputați din ultima Dietă bucovineană, dar și alți reprezentanți ai populației românești. La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei. S-au aflat la Cernăuți, câteva mii de locuitori veniți din diferite colțuri ale Bucovinei. Astfel, membrii Congresului General al Bucovinei au hotărât: Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu Regatul României. Unirea Bucovinei cu Țara a fost urmată și încununată de actul istoric de la 1 Decembrie 1918, când a avut loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 604, Ultimul acces: 2024-04-17 13:52:12
|
Timp total: 0,17s...
[]:1
