PS Varlaam Ploiesteanul: Sf. Teofana Basarab, icoana si invatatoare a rugaciunii

Acasă > Ştiri > Ştiri necitite

Google Translate

Timp stanga: 0,01s...

Ştiri şi Evenimente

PS Varlaam Ploieşteanul: Sf. Teofana Basarab, icoană şi învăţătoare a rugăciunii

[2024-10-28]

de Ştefana Totorcea

„Sfânta Teofana Basarab, născută într-o familie domnească ce a oferit statelor din Balcani despoţi şi ţari, este o icoană şi o învăţătoare a rugăciunii pentru noi, cei de astăzi”, a spus luni Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, care a oficiat Sfânta Liturghie în ziua de pomenire a sfintei şi a contemporanului, ei, Sf. Ier. Iachint, primul mitropolit al Ţării Româneşti.
„Este o femeie care arată, după atâtea secole, cât de valoroasă este cultivarea credinţei, practicarea rugăciunii, punerea nădejdii în Dumnezeu şi trecerea cu bărbăţie duhovnicească peste toate greutăţile vieţii. A pierdut doi băieţi pe câmpurile de bătălie, a fost repudiată de către soţul ei, dar a găsit împlinirea în sfinţenia vieţii.”
Ierarhul a explicat contextul geopolitic din epoca Sf. Ier. Iachint, primul Mitropolit al Ţării Româneşti. Statul înfiinţat de Basarab I devenise o putere la nivel european. Fiicele voievodului au fost căsătorite cu principi sud-dunăreni, iar un nepot al acestuia, fiul Ţarului Ivan Alexandru şi al Teodorei, viitoarea Monahie Teofana, a fost căsătorit cu fiica Împăratului Andronic al III-lea al Bizanţului.
Înrudirea cu familia imperială de la Constantinopol arată anvergura pe care o avea Ţara Românească în epocă. „Iar această putere va creşte şi se va manifesta la cel mai înalt nivel în timpul Voievodului Mircea cel Bătrân, urmaş al Basarabilor”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.
Patroană a culturii
„Sfânta Teofana Basarab s-a căsătorit în anul 1322 şi şi-a urmat soţul la Loveci, unde ea a devenit o legendă încă din timpul vieţii prin delicateţea princiară pe care o afişa în orice împrejurare, pentru multa ei evlavie şi pentru cultura pe care o acumulase în familia părinţilor săi.”
„Ea a întemeiat aici o şcoală care va juca un rol important în dezvoltarea culturii medievale bulgare şi o şcoală de copiere a manuscriselor. În multe muzee ale lumii, dintre cele mai importante, se păstrează manuscrise copiate în această şcoală coordonată de Teodora, soţia ţarului, şi care sunt de o frumuseţe extraordinară”, a adăugat episcopul vicar patriarhal.
Preasfinţia Sa a menţionat copia din 1360 a unei Psaltiri care se păstrează în Muzeul Istoric de Stat din Moscova şi care include un text intitulat „Lauda Ţarului Ivan Alexandru”, în care se găseşte şi o laudă extinsă a Teodorei, soţia lui, devenită mai târziu Sfânta Teofana Basarab.
În epoca în care soţul ei a fost ţar la Târnovo, sfânta a fost contemporană cu transformarea eparhiei în Arhiepiscopie şi cu „bucuria de a se închina foarte des la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aduse de la Constantinopol în momentul în care s-a întemeiat primul Ţarat Vlaho-Bulgar, cu capitala la Târnovo”, a mai precizat părintele episcop vicar patriarhal.
O ipoteză referitoare la moaştele sfintei
„În 1396, cade şi Vidinul, moaştele Sfintei Filofteia sunt salvate, fiind trecute peste Dunăre şi ajungând în capitala Ţării Româneşti, care atunci era Curtea de Argeş, iar moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost oferite de către Sultanul Baiazid unei prinţese sârbe, Miliţa, şi au fost duse în capitala Ţaratului Sârb, la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când şi Belgradul a fost cucerit de Imperiul Otoman, condus atunci de Sultanul Soleiman Magnificul”, a spus ierarhul.
„Acesta a luat moaştele Sfintei Parascheva şi ale Ţarinei Teofana de la Belgrad. Unii susţin că este vorba despre Împărăteasa Bizanţului Teofana, prima soţie a Împăratului Leon al VI-lea Filosoful.”
„Însă, se pare că, atunci când moaştele Sfintelor Filofteea şi Parascheva au fost aduse de la Târnovo la Vidin, în anul 1393, la Vidin a avut loc proclamarea canonizării Ţarinei Bulgariei Teodora, devenită Monahia Teofana, şi că la Belgrad Sultanul Baiazid i-a trimis principesei Miliţa moaştele Sfintei Parascheva şi moaştele Sfintei Teofana Basarab, canonizată şi aşezată într-o raclă, Sfânta Filofteea ajungând la Curtea de Argeş”, a spus Preasfinţia Sa.
Iar „Soleiman Magnificul, când a cucerit Belgradul, a dus la Istanbul moaştele Sfintei Teofana şi moaştele Sfintei Parascheva, pe care le ţinea în Palatul Sultanilor”.
Răscumpărate de Patriarhul Ecumenic Teolipt I, aceste moaşte au fost depuse în Biserica Patriarhiei Ecumenice, apoi au fost mutate succesiv dintr-o biserică în alta.
După ce, în 1641 Patriarhul Constantinopolului a oferit moaştele Sfintei Parascheva Voievodului Vasile Lupu al Moldovei, „în Catedrala Patriarhală Sfântul Gheorghe din Fanar, pe lângă moaştele Sfintei Eufimia şi ale mamei celor şapte fraţi Macabei, se păstrează o raclă ce conţine moaştele Sfintei Teofana”, a precizat Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul.
„Şi se pare că este vorba tocmai de Sfânta Teofana Basarab, fiica Voievodului Basarab I.”
Canonizarea Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, prima monahie de neam român cunoscută în istorie, a fost proclamată în 21 mai 2022, cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 58, Ultimul acces: 2025-03-21 04:27:53

Timp total: 0,01s...

[1]:1