15 ianuarie: Jerbe de flori, la mormintele matusilor lui Eminescu de la Manastirea Agafton - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2021 BISERICI.org

eXTReMe Tracker
 Google Translate 

Știri și Evenimente

15 ianuarie: Jerbe de flori, la mormintele mătușilor lui Eminescu de la Mănăstirea Agafton

[2021-01-14]
de Gheorghe Anghel

La mormintele mătușilor poetului Mihai Eminescu, înhumate la Mănăstirea Agafton, vor fi depuse, vineri, jerbe de flori, a declarat pentru Agerpres președintele CJ Botoșani, Doina Federovici.
Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 171 de ani de la nașterea marelui poet (programul manifestărilor aici).
Sofia, Fevronia și Olimpiada Iurașcu, surorile mamei poetului, au venit de la Schitul Orășeni la Mănăstirea Agafton în 1814, unde au rămas până la sfârșitul vieții.
După intrarea mătușilor sale în monahism, Agaftonul a devenit o a doua casă pentru Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu, în copilărie, (…) mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viața de obște, asculta povești, cântece și întâmplări povestite de călugărițe, iar mătușa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic și i-a înlesnit accesul la cărțile și manuscrisele din mănăstire.
La rându-i, maica Olimpiada Jurașcu, stareța de mai târziu a mănăstirii, l-a urmărit aproape toată viața pe poet, interesându-se la un moment dat de cumpărarea unei case în Botoșani pentru Mihai și sora sa Harietta, care îi îngrijea sănătatea, notează Dumitru Manolache într-un articol pentru Ziarul Lumina.
În timpul șederilor sale la mănăstire, Mihai Eminescu a scris și trei dintre cele mai cunoscute poezii ale sale: „Fiind băiet, păduri cutreieram”, „Călin (file din poveste)” și „Mai am un singur dor”.
Pe lângă cele trei mătuși, poetul național a avut mai mult rude care au ales viața monahală.
Doi frați de-ai mamei sale au devenit călugări: monahul Calinic și arhimandritul Ioachim Jurașcu.
O altă mătușă a poetului, Safta, a intrat în monahism împreună cu una dintre fiicele ei, Xenia.
„Tradiția Agaftonului spune că aceasta din urmă, verișoara poetului, era o fire deosebită; tăcută, ascultătoare, iubea foarte mult rugăciunea având darul lacrimilor. A trecut la Domnul în anul 1926”, menționează Arhim. Mihail Daniliuc.
Mănăstirea Agafton se află în localitatea cu același nume, la 8 kilometri distanță de Botoșani. Prima biserică a vechiului schit a fost construită în 1729 de pustnicul Agafton, de la care vine și numele mănăstirii. Schit pentru călugări, a devenit în 1740 mănăstire de maici.
Din anul 2004 este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 33, Ultimul acces: 2021-02-26 00:32:50