Valea Danului :: Biserica Sf. Filofteia Ciuresti

Acasă > Biserici

Timp stanga: 0,25s...

Biserici

Biserica Sf. Filofteia Ciureşti
Valea Danului

Religie:

Ortodox

Localitate:

Valea Danului

Comună:

Valea Danului

Judeţ:

Argeş

Cod poştal:

117790

Persoană de contact :

pr. Ilina Vasile-Cornel

Telefon :

0745... Click aici pentru a Vizualiza Telefoanele!

Adresă de e-mail :

@gmail.com

Adrese utile:

www.eparhiaargesului.ro, www.cjArges.ro, ag.prefectura.mai.gov.ro

Preot:

Ilina Vasile-Cornel

Hram:

Sf. Filofteia, Sf. Nicolae

Detalii:

In acest loc, Valea Danului, s-a ridicat in 1811 prin stradania Episcopului Iosif I al Argesului, o biserica de zid, cunoscuta sub numele de „Cula din Valea Danului”, in locul alteia prea mica si de lemn, daramata de vreme si de oameni.
Biserica a fost asezata intr-o curte mare, imprejmuita cu zid de piatra. Intrarea in curte se face, printr-o usa cu o incuietoare foarte ingenioasa din anul 1796, (Draghiceanu Virgil) pe sub turnul clopotnitei, o constructie deosebita, a carei baza este sprijinita pe doua contraforturi. Masivitatea acesteia este accentuata atunci cand este privita dinspre nord, unde i s-a adaugat un turnulet care cuprinde scara de urcare in clopotnita. ď€Ş Sub incaperea clopotelor este camera unde invatau copiii pe vremuri.
Biserica Sfantul Ierarh Nicolae si Sfanta Mucenita Filofteia din satul Valea Danului, fosta filiala a manastirii de la Arges, ď€Şare o singura turla, iar sub strasina obisnuitul brau, mult inaltat, asa fel incat, spatul ramas a fost fragmentat sub forma unui sir de firide zugravite cu sfinti, evidentiate de albul peretilor, fapt care ii da lacasului de cult o maretie si o frumusete cu totul aparte.
O amprenta asupra sfantului locas reprezinta inscriptiile. ď€Ş
La toate acestea adaugand faptul ca aceasta biserica avea o pictura neobisnuita dar interesanta, facuta de mesterul taran Nicolae zugravul, - acesta fiind si zidarul lui Lecomte du Nouy - care a zugravit cativa sfinti, uneori cu deosebita expresie, adaugad interesantele vase din proscomidie si pronaos, pentru varsarea apei, lucrate in stil renascentist, adaugand influentele arhitecturii clasice la pilonii orientali ai bisericii, ajungem la deosebita si splendida tampla ce decora altarul si pronaosul acestei biserici. (Draghiceanu Virgil)
Iconostasul pe care Serban Cantacuzino, Domnul Tarii Romanesti (1678-1688) , il comanda spre a impodobi ctitoria Basarabilor din Curtea de Arges cu ocazia renovarii acesteia in anul 1682, este o veritabila capodopera de valoare universala.
Prin armonia proportiilor, prin bogatia decoratiei aurite si prin frumusetea picturii, iconostasul Bisericii Domnesti din Curtea de Arges este o lucrare de exceptie, opera a mesterilor chemati din lumea italo-cretana, care au lucrat apre sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea pentru Cantacuzini si Constantin Brancoveanu. Ajutati de mesteri localnici, acestia au atins in lucrarile lor culmea expresiei artistice medievale romanesti.
De-a lungul timpului, sunt atestate mai multe interventii pe icoanele iconostasului sau chiar inlocuirea unora dintre acestea. In anul 1785, un pictor pe nume Polcovnicul Matei picteaza si semneaza mai multa icoane.
Dupa cutremurul din 1802, care a adus mari prejudicii Manastirii Curtea de Arges, aceasta a fost reparata iar vechea tampla inlocuita cu alta lucrare de mai mica valoare, disparuta intr-un incendiu.
In anul 1811 Episcopul de Arges ctitoreste o biserica la 3 km departare de manastire, in Valea Danului, unde va fi mutata veche tampla cantacuzina. Pentru a incapea in noul spatiu mai mic, s-au indepartat icoanele laterale si partea superioara a crucii. In ciuda amputarii sale, ansamblul a supravietuit pana in zilele noastre.
Construită în jur de 1811
Zidită cu sprijinul lui Iosif Iepiscop de Arges si al lui Meletie, iconomul Episcopiei care a fost ostenitor din început până s-au săvârsit (N. Stoicescu)

Alte informaţii:

Legenda Satului Valea Danului
Domnul Negru Voda trecu muntii incoa spre Arges, pe drumul lui Voda catand loc de manastire si de pomenire, da porunca celui mai vestit mester Manole sa caute prin partile locului oameni cu frica de Dumnezeu care stiu a lucra cea mai frumoasa manastire cum n-o mai fi alta. Pe sub poale de padure, pe vai cata si aduna noua mesteri mari Dan, Iasu, Sasu, Micu, Rodovan, Faur, Mas, Albu si Calu, cu toti se-nvoiesc sa-i faca lui Voda cea mai frumoasa manastire.
Se zice ca Manole se sfatuia mereu cu prietenul sau , dulgherul Dan cum sa fie bine sa nu il supere pe Voda. Cand fu la coperis veni Voda cu ostenii sai sa se-nchine. De pe coperis mesterii ii zic: – Ce zici Doamne? Bun lucru mi-ati facut, dar acum, daca ar fi sa mai faceti alta mai frumoasa ati putea? – Ehe, cu mult mai frumoasa, Doamne. Suparat Voda sta si se gandi apoi porunci ostenilor sa surpe scarile si schelele. – Ce facem, ce facem, se-ntrebau mesterii? – Las ca va scap eu si de asta, le zice Dan. Din sita ramasa le face la toti haripi, le leaga de maini, se inchina si zboara care-ncotro. Manole sari primul dinjos de manastire, apoi ceilalti si unde cadeau din lacrimile lor se formau izvoare cristaline. Pe unde cazura se facura vai cu asezari omenesti.
La noi Valea lui Dan, Danesti si Valea Danului. Toti danenii mandri de dulgherul Dan dadura pruncilor la nastere numele de Dan, Danila, Daniloiu, nume care se pastreaza pana azi. Mai apoi pe ambele maluri ale vai se asezara Stanga cu cei trei copii Matei, Nita si Dina ca fiind dregatori ai Domnului alaturi de Rada care avea doi copii, pe Dumitru si Nita. Alaturi de Stangesti se asezara Preda Ceausu cu cei doi copii, Preda si Florea alaturi de Pitigoi, om cu sase copii, Barbu, Tache, Tanase, Matei, Sandu si Nita. De peste deal din Haref a venit si Iordache Protopopescu ca fiind improprietarit de Mitropolit. Valea Danului a fost mosia Manastirii, mai apoi a venit si Raicu Mihale, Stoica Neamtu, Boroban cu trei copii: Prodan, Anghel si Oprea, unii veniti de la camp, Campenii, Vasile, Nistor, Andrei si altii. Pe alt deal Ciurea cu fiul sau Mihai, insprea rasarit clacasi de pe mosia manastirii in balta satului, alaturi de Rada. Acestia toti au dat numele catunelor satului nostru: Raresti, Borobanesti, Ciuresti, etc. Pentru acest fapt tata-mare al tatalui meu ne-a dat denumirea de Daniel si Dan. Legenda auzita de la tata-mare, Andrei Gherasimescu in septembrie 1967.

Cod Monument:

AG-II-m-B-13828

Nr. vizualizări:

7064

Data ultimei vizualizări:

2026-04-15 18:37:57

Data ultimei actualizări:

2016-10-13 09:50:44

Data încărcării pe sit:

2006-07-09 13:43:36

Nr. Mesaje:

Nr. Fotografii:

Clic pe fotografii pentru a le vedea in format mărit!

Data: 2009-09-28
Aparat: FUJIFILM FinePix S5600
Info: Biserica parohială - monument istoric din secolul al XVIII-lea - 1811
Contor: 161

Vedere de ansamblu
Foto: Ilina Vasile

Timp total: 0,29s...

[]:1