AUGUST 79 AD: POMPEI SI SFARSITUL REVOLUTIEI SEXUALE ROMANE[2020-09-17]Revoluţia sexuală cu care ne confruntăm în prezent nu e unică în istorie. Facerea 6 descrie prima revoluţie sexuală cunoscută istoriei. Ea a fost îngropată de apele potopului. Facerea 19 descrie a doua revoluţie sexuală cunoscută istoriei, când Sodoma şi Gomora au fost acoperite de foc şi pucioasă. Pe 24 -25 august 79 AD focul şi pucioasa au îngropat revoluţia sexuală a Romei antice.Revolutiile sexuale din trecut Mulţi dintre noi pretind că Facerea 6 şi Facerea 19 sunt mituri "homofobe" izvodite de minţile oamenilor. Ne spun că aceste evenimente de fapt nu au avut loc. Nu se neagă existenţa in vremurile vechi a manifestărilor sexuale nenaturale şi imorale, dar se neagă potopul ori pucioasa ori chiar posibilitatea unei pedepse din partea lui Dumnezeu prin potop, foc şi pucioasă. Nimeni, însă, nu neagă şi nici nu poate nega că (1) Roma antică a avut şi ea parte de o revoluţie sexuală; (2) că epicentrul revoluţiei sexuale romane a fost Pompei; şi că (3) focul şi pucioasa descinse din Vezuviu în august 79 AD au îngropat Pompei, Herculaneum, Stabia şi alte aşezăminte învecinate. Seneca, Dio Casius şi Plinul cel Tânăr au scris cu deamănuntul privind evenimentele îngrozitoare din august 79 AD. Pliniu cel Tânăr a fost martor ocular al evenimentelor. În 79 AD era căpitan de vas în marina romană, vasul lui fiind ancorat în vecinătatea oraşului Pompei. De acolo a văzut cu proprii ochi dispariţia sub cenuşă a oraşului plăcerilor unde magnaţii romani îşi petreceau vacanţele în desfrâu în luna august a fiecărui an. În timp, oamenii au uitat de Pompei. De atunci, zeci de generaţii de oameni au crescut şi trecut pe lângă ruinele urbei Pompei, ştiind că sub paşii lor sunt îngropaţi oameni, edificii, animale, obiecte şi o civilizaţie desfrânată despre care au auzit, dar pe care încă nu puteau să o vadă cu ochii lor. Lucrurile s-au schimbat spre finele Secolul XIX când arheologii au început să sape în Pompei şi aşezămintele dimprejur. Au dezgropat case, edificii publice, băi romane, latrine, apeducte, casele magnaţilor romani. Au scos la iveală oase, obiecte, unelte, dar şi frescele uimitoare pe care romanii le-au pictat pe edificiile publice, în pieţe, pe zidurile caselor, în exterior ori interior. Au fost îngroziţi de ceea ce au văzut: acte sexuale murdare, nenaturale, pictate până la ultimul detaliu, asemenea unei reviste pornografice de azi. Ultragiaţii de ceea ce au văzut, arheologii au închis tunelele care duceau la imaginile sexuale. În anii 20 ai secolului trecut, autorităţile au redeschis tunelele permiţând doar adulţilor să intre în "zona interzisă".. Începând cu anii 60 şi copiilor li s-a permis să intre acolo, sub pretenţia de a cunoaşte istoria Romei antice. Finalul revolutiei sexuale romane A fost erupţia Vezuviului o pedeapsă din partea lui Dumnezeu? Coincidenţa între Facerea 19 şi Pompei 79 AD nu e tocmai la voia întâmplării. De unde intuim asta? Arheologii au descoperit urmele în cenuşă ale unui supravieţuitor. Paşii lui duceau în clădirea şi bucătăria unui magnat. Paşii omului s-au oprit în faţa unui perete pe care cineva, poate chiar el / ea, a scris cu un tăciune cuvintele: SODOMA GOMORA. Putem rezonabil intui că persoana care a scris cuvintele acestea a fost un creştin, martor ocular al decadenţei zilnice din Pompei. Asemenea lui Lot, a supravieţuit cataclismul, cunoştea îndeaproape Scriptura şi a fost inspirat să lase posterităţii ceea ce i-a venit în minte în acele momente intense pentru minte şi suflet: decadenţa din Sodoma şi Gomora şi viaţa decadentă din Pompei, dar şi modul identic în care decadenţa din Facerea şi din Pompei s-a sfârşit: cu foc şi pucioasă. Vă recomandam un articol pe tema de azi: Vesuvius Erupting: God's Revenge? Erupţia Vezuviului: Răzbunarea lui Dumnezeu? publicat în august 2010 în Biblical Archaeology Review: https://www.biblicalarchaeology.org/…/the-destruction-of-p…/ Laşitatea morală In zilele noastre suntem in toiul revolutiei sexuale moderne. Dar, parca suntem timizi in comparatie cu indrazneala si curajul de care au dat dovada inaintasii nostri in credinta. Ceva deosebit se întâmplă cu unii dintre noi care frecvent auzim cuvintele "nu vă fie teamă", ori "îndrăzniţi, căci Eu am biruit lumea". Citim deseori despre David şi Goliat, dar puţini dintre noi realizăm că totdeauna când se iveşte o provocare de dimensiunile unui Goliat e nevoie şi de un David care să elimine provocarea. Ni se cere implicare să eliminăm provocările, dar puţini doresc să devină, ori chiar să încerce să devină, un David. De mulţi ani auzim argumentele "nu are rost", "voturile se fură oricum", "politica nu e pentru creştini". Aceste cuvinte denotă o atitudine defetistă şi voci intimidate. Ne intrebam de unde vine aceasta timiditate şi intimidare, dar mai ales defetism? Iata ca exista un precedent istoric in anii care au precedat Revoluţia Bolşevică, între 1900 şi 1917 cind elita politica si intelectuala a dat dovada de lasitate morala, la fel ca azi. Între 1905 şi 1907, aproape 4.500 de funcţionari publici, şi un număr similar de persoane private, au fost ucise de revoluţionarii ruşi. Între 1908 şi 1910 autorităţile Rusiei au documentat peste 10.000 de acţiuni teroriste şi furturi "revoluţionare". Care a fost reacţia elitei politice ruse a acelor zile? Una de încurajare a anarhiei. Presa, intelectualii, clasa educată, universităţile, au încurajat terorismul găsind bune acţiunile anarhiste ale revoluţionarilor ruşi. La fel şi dincolo de Ocean. I-a luat dlui Biden luni de zile pentru ca, în sfârşit, să condamne, în termeni neconvingători, anarhia din metropolele americane stârnită de BLM. A făcut-o doar după ce sondajele de opinie din statele unde se derulează anarhia au început să indice că pierde teren în favoarea dlui Trump. Dar asta nu e doar vina dlui Biden, o persoană de o laşitate morală crasă. E vina, în principal, a celor care sunt în spatele lui: elita politică de stânga şi mass media, în frunte cu NYT. Elita politică de stânga iubeşte anarhia, ea fiind direcţionată împotriva statului de drept, a supremaţiei legii, a capitalismului, a dreptei conservatoare din SUA, şi, mai ales a lui Trump. Elita politică găseşte de un bun augur destrămarea civilizaţiei şi colapsul ei. Furturile şi distrugerea proprietăţilor, a firmelor şi a monumentelor sunt privite în presă ca forme de "compensare" a populaţiei de culoare pentru sărăcia lucie în care a trăit în zilele negre ale sclaviei. Ei numesc lucrul acesta "revolutionary justice / dreptate revoluţionară". Intelectualii care critică anarhia sunt marginalizaţi, opiniile lor nu mai sunt publicate în ziarele influente, autocenzura e la modă, iar cenzura din interiorul ziarelor e tot mai necruţătoare. Se urmăreşte instituirea unei atmosfere de teamă, a unei perspective unice, marxiste, privind societatea. Tocmai în asta consistă miza mare a alegerilor care vor avea loc în noiembrie, pe lângă celelalte provocări binecunoscute: economia, criza economică, securitatea naţională, agresiunea militară a Chinei, extinderea arsenalului armelor atomice ale Coreei de Nord, Iranul, comerţul internaţional etc. În anii dificili ai anarhiei din Rusia, scriitorii ruşi şi-au menţinut verticalitatea. Dar nu toţi. Tolstoi, Turgheniev, Dostoevsky şi Cehov au condamnat diversiunile elitei politice şi culturale, dar ceilalţi s-au conformat gândirii de moment. Primii şi-au păstrat verticalitatea morală, pe când ceilalţi au devenit nişte laşi morali. România are nevoie de oameni verticali moral, nu de laşitate morală. De cei care nu se îndoaie sub povara presiunilor de moment, de cei care sunt gata să iasă din zona lor de confort, cărora nu le este teamă şi cred cu putere că El este cu noi. Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 1044, Ultimul acces: 2026-09-19 08:59:04
|
Timp total: 0.04s...
[]:1