„Singura cale de a-l câştiga pe fratele nostru”[2020-10-06]de Sorin Ioniţe„Ai duşmani? Da? Şi care este atitudinea ta faţă de ei?” întreabă Episcopul Sebastian al Slatinei. „Îi duşmăneşti la rându-ţi? / Îi despreţuieşti? / Îi ignori? / Disimulezi că nu vă duşmăniţi? / Cauţi să te comporţi frumos, în speranţa că duşmănia se va stinge de la sine?”, se interesează Preasfinţitul Părinte Sebastian. Vorbind despre îndemul evanghelic „Iubiţi pe vrăjmaşii voştri”, ierarhul a subliniat că „cel mai bun răspuns la rău este binele”. „Oricare altă atitudine nu face decât să înmulţească răul; doar binele poate converti răul”. „Nici dreptatea crudă a Vechiului Testament ‹ochi pentru ochi, dinte pentru dinte› (Ieşire 21: 24), nici răzbunarea sălbatică specifică lumii păgâne, nici exageratul orgoliu caracteristic cavalerilor Evului Mediu şi nici hiper-obsesia omului modern pentru ‹drepturile omului› nu ne îngăduie alt răspuns la duşmănia vrăjmaşilor, decât numai iubirea experimentată personal de către Hristos şi propovăduită nouă ca singura cale de a-l câştiga pe fratele nostru”. Ce fel de oameni sunt aceştia care îi ospătează pe duşmanii lor? Sunt creştini Pentru a întări ideea, părintele episcop a amintit ce anume l-a convertit la creştinism pe Sfântul Pahomie cel Mare, pe vremea când era soldat în armata romană: Într-unul din lungile şi grelele marşuri ale oştirii, într-o zi foarte toridă de vară, a ajuns într-un sat locuit de creştini. Cum ostaşii s-au aşezat să se odihnească, fiind foarte însetaţi, au venit la ei mai mulţi localnici cu apă rece, cu mâncare şi cu fructe, îmbiindu-i să guste din ele. Ba mai mult, îi invitau şi în casele lor, pentru odihnă. Acest lucru i se păru uimitor lui Pahomie, căci armatele romane nu erau bine văzute de către popoarele cucerite. De aceea, extrem de uimit de această primire, şi-a întrebat superiorii: − Ce fel de oameni sunt aceştia care îi ospătează pe duşmanii lor? − Sunt creştini! i s-a răspuns. Ei cred într-un Dumnezeu nou, în Iisus Hristos, pe Care L-au răstignit evreii. Dumnezeul lor le-a poruncit să meargă până acolo cu iubirea de aproapele, încât să-şi iubească până şi vrăjmaşii. Le-a spus lor Hristos că, dacă Îl ascultă şi Îi împlinesc această poruncă, vor avea viaţă veşnică. − Cu adevărat, minunat trebuie să fie Dumnezeul creştinilor, căci aceasta este iubirea desăvârşită! exclamă Pahomie. De atunci a început el să îi respecte pe creştini şi, în scurt timp, luând învăţătură de la preoţii lor, a primit şi botezul. Apoi, apucând calea pustiului, în acela a locuit ca într-o grădină de flori, până la sfârşitul vieţii sale, bine plăcând Domnului şi, pentru petrecerea sa sfântă, s-a învrednicit el de mare cinste, căci Dumnezeu i-a încredinţat printr-un înger regulile de vieţuire ale cinului monahal”. Vezi textul integral pe site-ul oficial al Episcopiei Slatinei şi Romanaţilor. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 842, Ultimul acces: 2026-09-24 21:46:03
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1