Profil de filantrop: Regretatul părinte Lucian Roşu din Italia

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Profil de filantrop: Regretatul părinte Lucian Roşu din Italia

[2020-10-06]

de Sorin Ioniţe

Sursă foto: Facebook / Robert Liviu Cătălin Răducescu
În anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români, Episcopia Italiei aduce un omagiu regretatului părinte Lucian Roşu, unul dintre cei mai activi clerici români din Peninsulă, trecut la cele veşnice în ianuarie, la vârsta de 51 de ani, după o lungă suferinţă.
Cu această ocazie, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei publică un portret al clericului, propunându-l ca model pentru cei care doresc să aducă lumină, dragoste şi bucurie „fraţilor mai mici”, aflaţi în suferinţă:
„Filantropia are scopul de a-l ajuta pe om să ajungă la Dumnezeu” – Părintele Protopop LUCIAN ROŞU (Prima parte)
Părintele Lucian a venit pe lume în ziua de 20 octombrie 1968, în localitatea Făgăraş din România, din părinţii Viorica şi Gheorghe, ca prim fiu al acestora. Cea mai frumoasă perioadă a vieţii, copilăria, a petrecut-o la poalele Munţilor Făgăraş, în ograda bunicii. Peste ani, părintele povestea un scurt dialog pe care l-a avut cu bunica sa, într-o duminică dimineaţa:
„- Mi-e somn, mamă Aurica, mai vreau să dorm!
– Ba nu, băiete, tu vii acum cu mine la sfânta biserică!”
Astfel, primii paşi spre biserică au fost făcuţi de viitorul părinte Lucian cu bunica de mână, la biserica din sat. Acolo a cunoscut Sfinţii din icoane, s-a împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului; acolo a aprins lumânări la mormintele înaintaşilor. Acolo a învăţat, de la sătenii din sat, că avem datoria sfântă de a ne îngriji de locurile de veci ale celor plecaţi dintre noi.
Pr. Lucian în pruncie, cu bunica sa. ©Episcopia Italiei
Născut în Făgăraş, dar cu rădăcinile înfipte în comuna Sâmbăta de Sus, părintele Lucian a iubit, de mic biserica şi oamenii. Pe cărarea spre casă, strângând în pumn anafura binecuvântată, se oprea să salute cuviincios femeile şi bărbaţii satului, cu bucuria de a-i cunoaşte pe fiecare după nume.
Anii au trecut şi, între anii 1975 – 1983, a urmat cursurile Şcolii Generale din Făgăraş, iar, între anii 1983 – 1987, pe cele ale Liceului Teoretic „Radu Negru” şi pe cele ale Liceului de Chimie Industrială, din aceeaşi localitate.
În 1988 a mers la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, loc sfinţit prin vieţuirea părintelui Arsenie Boca şi a altor duhovnici îmbunătăţiţi, unde a primit binecuvântarea părintelui Teofil Părăian, pentru a se înscrie la Facultatea de Teologie din Sibiu.
Pr. Lucian Roşu la Sâmbăta de Sus, alături de Părintele Teofil Părăian. ©Episcopia Italiei
Italia
În 1992, după ce a terminat studiile universitare, a plecat, împreună cu un grup de studenţi la teologie, într-o excursie spre Taizé (Franţa). Cu această ocazie, a rămas în Italia, la Torino. Aici, a fost primit cu braţele deschise de către părintele Gheorghe Vasilescu, parohul Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
Un an mai târziu, în 1993, s-a căsătorit cu Amalia Nemeş, cea care i-a fost alături până în ultima clipă.
Pr. Lucian cu soţia, Amalia. ©Episcopia Italiei
Muncitor pe şantier, ajutor de bucătar, fierar, spălător auto…
Pentru a-şi întreţine familia, de-a lungul timpului a întreprins diferite meserii, lucrând ca muncitor pe şantier, ajutor de bucătar, fierar, spălător auto sau angajat al unei firme petroliere.
Din anul 1996 până în anul 2008, a împlinit ,,slujirea” de operator social al Asociaţiei „Gruppo Abele” – Torino, organizaţie fără scop lucrativ, născută în anul 1965, la dorinţa lui Don Luigi Ciotti, pentru a „da cuvântul celor ce nu au (dreptul la) cuvânt”. Aici, părintele Lucian se formează în asistenţa socială, în mijlocul realităţilor celor mai problematice din societatea contemporană, lucrând în comunităţi ce se îngrijeau de bolnavi de SIDA, toxico-dependenţi, oameni ai străzii, minori şi femei abuzate. A fost responsabil pentru o lungă perioadă de timp la dormitoarele nocturne şi diurne. Într-un cuvânt al său, părintele Lucian spunea:
„Acolo am cunoscut suferinţa, până la ultimele ei detalii. Acolo am învăţat ce înseamnă persoana şi faptul că în fiecare om trebuie să găseşti chipul lui Hristos”.
Preot, paroh, protoiereu
Doamna preoteasă Amalia Roşu îşi aminteşte cu drag de momentele începuturilor:
„Săptămâna de lucru trecea cu greu, însă sufletul se liniştea duminica, la Sfânta Liturghie. Mica biserică a Sfintei Parascheva din Torino începea sa fie neîncăpătoare. Familiile cu copii umpleau de bucurie şi elan tineresc atât biserica, cât şi curtea înflorită. După slujbă, părintele Gheorghe Vasilescu şi doamna preoteasă Ilinca, îi strângeau pe toţi în jurul mesei, iar noi ne simţeam din nou acasă, la mama şi la tata. Prietenii deveniseră fraţii noştri în toate, la bine şi la greu, iar copiii noştri îi vedeau în ochii lor pe bunicii care, de departe, îi cunoşteau doar din fotografii”.
„Atunci, mai credeam că într-o zi ne vom reîntoarce acasă, dar casa noastră era deja aici. Domnul ştia asta, de la început”.
„Pe 19 octombrie 1997, Lucian Roşu a fost hirotonit diacon de către Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. Pe 22 ianuarie 2000, diaconul Lucian a fost hirotonit preot, pe seama parohiei Genova, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului (pe atunci, episcop al Caransebeşului). Eram profund emoţionaţi de bogăţia harului, ce se simţea plutind în timpul Sfintei Liturghii, într-o biserică de piatră, rece ca o peşteră, dar în care fierbea dragostea de Hristos şi de aproapele”.
Pr. Lucian Roşu la hirotonie. ©Episcopia Italiei
După un an, în anul 2001, ia fiinţă Parohia „Înălţarea Sfintei Cruci” – Torino 2, moment în care părintele Lucian a fost numit paroh al comunităţii nou înfiinţate. În perioada 2008 – 2016, a urmat cursurile Şcolii doctorale din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Andrei Şaguna” – Sibiu.
Din anul 2008 până în anul 2012 a îndeplinit funcţia de Consilier Economic al nou înfiinţatei Episcopii Ortodoxe Române a Italiei, iar din anul 2012 a fost numit de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, Protoiereu al Protopopiatului Piemonte I. De-a lungul timpului, a fost încredinţat cu organizarea şi deschiderea unor noi parohii ortodoxe române în regiunea Piemonte: Asti, Cirič, Chieri, Collegno, Moncalieri, Orbassano, Pinerolo, Rivarolo, Settimo Torinese, Torino 3 şi Vercelli.
Nepsis
Părintele Lucian este fondatorul Frăţiei Nepsis Torino şi, în acelaşi timp, cel care a pus o cărămidă solidă la fondarea Frăţiei Nepsis Italia, în decembrie 2008, după ce, în anul 1999, participase, la Paris, la întemeierea Frăţiei Nepsis din cadrul Arhiepiscopiei (din anul 2001, Mitropoliei), Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale.
De-a lungul anilor, Parohia Torino 2 a organizat diferite activităţi cu copiii şi tinerii comunităţii, fiind un adevărat model pentru ceilalţi.
Unul din cele mai importante proiecte coordonate de părintele Lucian Roşu a fost înfiinţarea primului cimitir ortodox român din Italia, cimitir pe terenul căruia, în luna iulie 2019, a fost pusă piatra de temelie pentru Capela Funerară “Învierea Sfântului şi Dreptului Lazăr”, al cărui prim nivel (cripta) deja a fost construit, urmând ca, până la finalul anului 2020, să fie terminată în totalitate, la roşu.
©Episcopia Italiei
De-a lungul timpului, părintele Lucian a desfăşurat o bogată activitate social-filantropică, prin cele două asociaţii ale parohiei: Centrul de Ajutor dedicat Vieţii „Sfânta Filofteia” (2008) şi Asociaţia „Sfântul Laurenţiu al românilor” – Filiala Torino (2011).
Activitatea filantropică a Pr. Lucian Roşu va fi prezentată, pe larg, în partea a doua şi a treia a acestui profil pus la dispoziţie de Episcopia Italiei.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 663, Ultimul acces: 2026-09-24 05:42:42

Timp total: 0.04s...

[]:1