PS Timotei: Sfânta Parascheva, o viaţă ca un pelerinaj. Ne învaţă să mergem pe urmele Mântuitorului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PS Timotei: Sfânta Parascheva, o viaţă ca un pelerinaj. Ne învaţă să mergem pe urmele Mântuitorului

[2020-10-13]

de Ştefana Totorcea

Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat marţi seară slujba vecerniei la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, în pregătirea sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva. Ierarhul a vorbit despre viaţa cuvioasei, dar şi despre periplul moaştelor ei, sub influenţa mai-marilor lumii, ca despre un mare pelerinaj din care învăţăm să ne confruntăm cu încercările vieţii.
Arhiepiscopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a numit-o pe sfântă „copila care părăsise casa părintească din iubire fără de margini faţă de Cel Care arătase iubire nemărginită faţă de noi”.
A subliniat că toată viaţa ei a fost un pelerinaj, „călătorind în condiţiile de atunci, pe arşiţă sau pe ploaie ori frig, mergând la Constantinopol, apoi la Heracleea Pontului, mergând pe urmele Mântuitorului într-o aspră nevoinţă”.
A făcut aceasta urmând îndemnul Mântuitorului de a ne înstrăina de toate cele ale lumii prin renunţare şi de a-i urma Lui: „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).
Periplul moaştelor unei sfinte iubite
„Moaştele sale au cunoscut şi ele un lung drum al pelerinajului, din pricina încercărilor istoriei. Aveau să ajungă de la Constantinopol la Târnovo, cetate vestită în vremea aceea. De la Târnovo la Vidin, de la Vidin la Belgrad şi de la Belgrad din nou la Constantinopol”, a precizat Părintele Episcop vicar.
El a mai menţionat că, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, „vreme de trei ani, moaştele Sfintei Parascheva s-au aflat la curtea domnitorului până când sultanul, supărat pe marele domn, avea să le ducă în Serbia, oferindu-le cneaghinei Serbiei, care plătise destul de mult pentru a-l îndupleca”.
„În 1521, moaştele Sfintei Parascheva s-au întors la Constantinopol. Au fost aşezate în Biserica Sfântului Gheorghe din Fanar, iar o vreme chiar în Paraclisul Reşedinţei Patriarhale”, a continuat Preasfinţitul Părinte Timotei.
Înainte de a se muta la Domnul, Patriarhul Partenie al Constantinopolului „dorea să lase moaştele Sfintei Parascheva într-un loc binecuvântat, pentru că Patriarhia trecea prin mari încercări”, a adăugat el.
Pentru evlavia românilor şi mărinimia Domnului Moldovei, Vasile Lupu, în 1641, patriarhul a hotărât să-i dăruiască lui moaştele Sfintei Parascheva.
„Însoţite de trei mitropoliţi greci cu o corabie de la Constantinopol până la Galaţi şi apoi într-o lungă procesiune până la Iaşi, moaştele Sfintei Parascheva au fost aşezate în cea mai frumoasă biserică pe care o avea atunci Moldova.”
„Istoria de atunci şi istoria de astăzi ne arată cât de mult a fost dorită şi cinstită Sfânta Parascheva”, a precizat Părintele Episcop vicar.
Un popas al sfintei la Catedrala Patriarhală
Ierarhul a mai evocat, de asemenea, şi un moment din 1944, când la Catedrala Patriarhală din Bucureşti au fost aduse de la Iaşi „în refugiu” moaştele cuvioasei împreună cu moaştele Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.
„Trebuind să ajungă în ţinutul Vâlcei, ele s-au oprit la Bucureşti, câteva luni, moaştele Sfintei Parascheva rămânând la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla”, a povestit Preasfinţitul Părinte Timotei.
În 27 octombrie 1944, într-o procesiune care a avut loc de la Palatul Cotroceni la Catedrala Patriarhală, „aproape întreaga suflare a Bucureştilor a ieşit să o întâmpine pe Sfânta Parascheva”.
Atunci, evlavia necontenită a oamenilor, „faptul că zi şi noapte mulţimile au urcat Dealul Mitropoliei pentru a se închina Sfintei Parascheva”, l-a determinat pe Patriarhul Nicodim să ţină sfintele moaşte la Bucureşti până în ziua de 13 noiembrie, când s-au întors la Iaşi.
„Suntem, aşadar, şi noi binecuvântaţi de faptul că moaştele Sfintei Parascheva au poposit aici, aşa cum au poposit în atâtea locuri, aşa cum ea, în vremea tinereţii ei, a călătorit către Ierusalim sau către Constantinopol, către Heracleea Pontului, aşa cum a venit cu corabia până la Galaţi, binecuvântând întreaga Moldovă şi apoi Ţara Românească, Muntenia”, a spus Părintele Episcop vicar.
„Şi, dacă ea a cunoscut atât de multe umilinţe şi în timpul vieţii, dar şi după moarte, cu atâtea schimbări ale locului în care s-au aflat sfintele moaşte, cu atâtea interese arătate de sultani, de viziri, de oamenii mari de atunci, cu atât mai mult ar putea întâmpina [umilinţe – n. ed.] şi creştinii zilelor noastre”, a precizat ierarhul, citând spusele Mântuitorului Iisus Hristos: „Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni…” (Ioan 15, 20).
Preasfinţitul Părinte Timotei s-a rugat ca Sfânta Parascheva să ducă înaintea lui Dumnezeu cererile tuturor românilor şi ortodocşilor care de pretutindeni o cinstesc.
„Şi să ne dea şi nouă bucuria de a avea măcar o fărâmă din dragostea ei faţă de Domnul şi faţă de semeni, din dragostea ei faţă de Locurile Sfinte, faţă de Biserică. Şi, mai ales, puterea de a renunţa şi de a ne înstrăina de tot ceea ce este nefolositor în viaţa noastră”, a încheiat el.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 659, Ultimul acces: 2026-09-24 05:03:12

Timp total: 0.03s...

[]:1