PF Daniel explică de ce a mers Mântuitorul neinvitat la întâlnirea cu cortegiul funerar al fiului văduvei din Nain

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

PF Daniel explică de ce a mers Mântuitorul neinvitat la întâlnirea cu cortegiul funerar al fiului văduvei din Nain

[2020-10-18]

de Ştefana Totorcea

Patriarhul Daniel a participat duminică la Sfânta Liturghie în Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale de la Bucureşti. În omilia sa, el a prezentat învăţăturile din Evanghelia învierii fiului văduvei din Nain: cei îndureraţi de pierderea celor dragi au nevoie să le fim alături; trupul este cinstit în creştinism ca epifanie a sufletului şi receptacul al harului Duhului Sfânt; iar tinerii sunt chemaţi să nu rupă comuniunea cu familia.
„În esenţă”, a spus Părintele Patriarh, „această Evanghelie ne arată că Hristos Domnul aduce bucuria învierii în locul suferinţei îndoliate”.
„Vedem aici cum Hristos, Domnul vieţii, se întâlneşte cu moartea, cum El, fără să fie chemat…, merge la această întâlnire cu sicriul unicului copil al unei văduve şi cu mama sa îndurerată.”
La această întâlnire, Mântuitorul a făcut două lucruri aparent controversate:
s-a atins de sicriul mortului, lucru considerat necurat şi interzis de tradiţia iudaică;
deşi El învăţa că sunt „fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia”, de data aceasta i-a spus unei femei îndurerate să nu mai plângă.
Să le fim alături celor îndureraţi
Aceasta, spune patriarhul, ne arată „iubirea milostivă, compătimitoare, împreună-suferitoare a Mântuitorul Iisus Hristos. De aceea a venit El la Nain neinvitat. A venit ca să mângâie, a venit ca să consoleze, se întărească sufleteşte pe femeia îndoliată, îndurerată şi, în acelaşi timp, a venit ca să învieze din morţi pe acest tânăr, unicul copil al mamei sale”.
Mântuitorul Iisus Hristos ne învaţă astfel să le fim alături celor care au pierdut pe cineva drag: „cei din jur trebuie sa participe la înmormântare, să consoleze pe ce îndoliaţi, îndureraţi, şi să arate prin aceasta că sunt alături, deoarece, în general, în timp de suferinţă cauzată de moartea cuiva drag, se simte o anumită singurătate şi o neputinţă”.
În acest sens, slujbele Bisericii nu îi ajută doar pe cei decedaţi în trecerea lor dincolo, ci le consolează şi familiile rămase în urmă.
„Această compasiune, împreună-durere sau suferinţă cu cei care suferă este o normă a vieţii creştine, trebuie să fie o constantă”, a precizat Preafericirea Sa.
Trupul morţilor. Minunile lucrează şi prin materie
În continuare, patriarhul a vorbit despre învăţătura creştină cu privire la trup şi materie şi legătura ei cu credinţa în înviere şi cu cinstirea sfinţilor.
Atingându-se de sicriu, Mântuitorul Iisus Hristos „vrea să ne înveţe că morţii nu sunt necuraţi, că ei trebuie să fie cinstiţi, că trupul omului are o valoare deosebită în faţa lui Dumnezeu, deoarece trupul este chemat la Învierea cea de obşte”, a explicat el.
„Adică vedem că aici că trupului i se arată un respect, sicriului i se arată o cinstire, deoarece trupul este epifania sufletului, prin trup omul se exprimă în timpul vieţii şi rămâne chiar şi după despărţirea sufletului de trup o tainică legătură între trup şi sufletul care merge la Dumnezeu.”
În acest context, Patriarhul Daniel a evocat comentariul Sfântului Chiril al Alexandriei referitor la acest episod evanghelic.
Sfântul spunea că „Mântuitorul Iisus Hristos S-a atins de sicriu… voind să ne arate că prin Trupul Său El dăruieşte viaţă oamenilor”, a spus părintele patriarh. „De aceea noi ne împărtăşim cu Trupul lui Hristos cel răstignit şi înviat şi primim iertarea păcatelor şi arvuna vieţii veşnice, ne pregătim pentru Înviere.”
„Deci Sfântul Chiril vrea să arate că materia nu este rea, că Dumnezeu, prin materie face minuni, că sufletul lucrează prin materie şi o sfinţeşte”, a adăugat Preafericirea Sa.
Creştinismul a schimbat viziunea despre moarte
Astfel, creştinismul a schimbat viziunea despre moarte, a adăugat el: necropolele (gr. – „oraşele morţilor”) au devenit „cimitire” (gr. – „dormitoare”), iar sarcofagele (gr. – „mâncătoare de trupuri”) au fost redenumite „sicrie” (gr. – „cutie de valori”).
„Urmând această învăţătură a Evangheliei şi a Sfinţilor Părinţi, Biserica a cinstit dintru început trupurile celor decedaţi şi le-a pus în sicriu, adică într-o cutie în care se pun lucruri de mare preţ”, a precizat Părintele Patriarh.
Această cinstire se explică prin faptul că „trupul creştinului a fost botezat şi el s-a împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului şi s-a sfinţit”, a adăugat el.
Taina trupurilor făcătoare de minuni ale sfinţilor adormiţi
„Sfântul Apostol Pavel ne spune că trupul creştinului este templu al Sfântului Duh, iar creştinilor cărora Biserica le-a recunoscut sfinţenia vieţii Biserica le acordă o cinstire deosebită, şi anume cinstirea sfintelor moaşte ale sfinţilor, care sunt puse în raclă de mare preţ şi sunt venerate cu evlavie.”
„Cinstirea celor adormiţi în Domnul se face pe baza credinţei Învierea morţilor şi a dobândirii vieţii veşnice”, a mai spus patriarhul.
Ea este totodată şi o dovadă a iubirii care rămâne dincolo de despărţirea impusă de moarte: „Cinstirea trupului morţilor, cinstirea mormintelor, a cimitirelor este o datorie morală, dar şi un semn al iubirii noastre mai tari decât moartea arătată celor dragi care au adormit în Domnul.”
Moaştele sfinţilor sunt făcătoare de minuni „prin harul Duhului Sfânt, care a fost prezent în sufletul sfântului în timpul vieţii pământeşti – nu pentru că ar mai fi sufletul în ele, ci pentru că harul Duhului Sfânt, care uneşte sufletul din ceruri al sfântului cu moaştele sale de pe pământ, săvârşeşte minuni”, a precizat Părintele Patriarh.
Mesajul Mântuitorului către tineri
„Evanghelia de astăzi ne arată şi faptul că Mântuitorul Iisus Hristos preţuieşte tinereţea”, a mai spus Patriarhul Daniel.
Înviind trei morţi, persoane tinere, după cum reiese din Evanghelii, Mântuitorul arată că „nu este firesc pentru copii şi tineri să se despartă de părinţii lor şi să producă suferinţă, căci copiii şi tinerii sunt chemaţi la viaţă de comuniune cu părinţii lor, cu rudele, cu fraţii, cu surorile, ca să crească în comuniune de iubire”, a spus părintele patriarh.
„Evanghelia ne arată că, pentru tineri, este foarte important să păstreze legătura de iubire cu părinţii, cu rudele, cu fraţii, cu prietenii, să nu se înstrăineze, să nu se însingureze, să nu confunde libertatea cu înstrăinarea şi cu izolarea, ci să descopere că adevărata libertate stă în dragostea faţă de părinţi, faţă de fraţi, de surori, de rude, de prieteni şi ajutorarea celor care au nevoie de ajutorul lor”, a încheiat Patriarhul României.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 685, Ultimul acces: 2026-09-22 18:09:08

Timp total: 0.04s...

[]:1