Ziua Armatei României: Care sunt patronii spirituali ai militarilor români

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ziua Armatei României: Care sunt patronii spirituali ai militarilor români

[2020-10-25]

de Gheorghe Anghel

Ziua Armatei României (ZAR) este sărbătorită anual în data de 25 octombrie, fiind instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.
Militarii români se bucură de ocrotirea Maicii Domnului şi de patronajul spiritual al Sfântului Mare mucenic Gheorghe şi al Prorocului Ilie Tesviteanul.
Sf. Gheorghe şi Forţele terestre
Forţele terestre îl au ca ocrotitor pe Mucenicul Gheorghe, sărbătorit în 23 aprilie.
Reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, Sfântul Gheorghe a rămas peste veacuri ca model de curaj în lupta cu diavolul. Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă care se lupta cu balaurii, era pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale lui Ştefan cel Mare, Sfântul Gheorghe fiind ocrotitorul armatei domnului moldovean.
Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică.
Aviatorii din Armata României sunt ocrotiţi de Sfântul Proroc Ilie
Potrivit Cărţii a patra a Regilor, Sfântul Ilie a fost ridicat la Cer în vârtej de vânt, într-un car de foc, tras de cai scăpăratori, în timp ce mergea alături de Elisei, ucenicul său (IV Regi 2: 11).
În aprilie 1964, ziua de sărbătorire a Aviaţiei Române a fost schimbată cu data de 17 iunie, când se aniversează primul zbor al lui Aurel Vlaicu cu un aparat proiectat şi construit de el (4/17 iun. 1910).
După anul 1990, Ziua Aviaţiei se sărbătorea în ambele zile, acest lucru clarificându-se abia în anul 2004, când aviatorii români au revenit la celebrarea Zilei aviaţiei de ziua Sfântului Ilie Tesviteanul.
Marinarii din Armata României au evlavie la Maica Domnului
Ziua Marinei Române este sărbătorită de Adormirea Maicii Domnului din anul 1902.
Sărbătoarea a fost instituită oficial prin legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004.
Manifestări de Ziua Armatei
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că în acest an, din cauza pandemiei, ZAR „va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate, în format restrâns, în principalele garnizoane din ţară, în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români”.
În capitală activităţile aniversare vor avea loc la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol I, la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial (Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”) şi la Monumentul Eroilor Genişti (Piaţa Leu).
Ziua Armatei României este, pentru noi, un prilej de aducere aminte a sacrificiului românilor pentru păstrarea fiinţei naţionale, a independenţei şi integrităţii ţării noastre. Este, de asemenea, un prilej de bilanţ al activităţii militarilor noştri şi, totodată, un moment când privim către viitorul instituţiei militare.
În cel de-Al Doilea Război Mondial, militarii români au luptat cu vitejie pentru eliberarea teritoriului naţional, ziua de 25 Octombrie 1944 devenind un simbol al eliberării de sub ocupaţia străină a oraşului Carei şi a întregii Ţări. Ne înclinăm cu respect şi preţuim sacrificiul celor care au dus la îndeplinire această misiune de onoare, mulţi dintre ei plătind cu viaţa pentru atingerea idealului de libertate, a transmis Ministrul Nicolae Ciucă în mesajul prilejuit de Ziua Armatei României.
Semnificaţii
Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944.
Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 691, Ultimul acces: 2026-09-21 07:07:56

Timp total: 0.03s...

[]:1