Cale liberă pentru beatificarea a doi preoţi libanezi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Cale liberă pentru beatificarea a doi preoţi libanezi

[2020-10-29]

pr. Leonard Melki
Papa Francisc a avansat miercuri cauzele de beatificare sau canonizare pentru nouă bărbaţi şi femei, inclusiv doi preoţi libanezi martirizaţi sub imperiul otoman. Pr. Leonard Melki şi pr. Thomas Saleh erau fraţi şi misionari capucini în Turcia de astăzi. Ei au fost arestaţi, torturaţi şi martirizaţi de forţele imperiului otoman în 1915 şi, respectiv, în 1917. Melki a primit o alegere: să se convertească la islam şi să fie eliberat sau să moară ca creştin. Refuzând să facă apostazie, preotul libanez a fost nevoit să meargă cu peste 400 de prizonieri creştini în deşert, unde a fost ucis „în ură faţă de credinţă” la 11 iunie 1915, alături de Fericitul Arhiepiscop armean-catolic Ignatius Maloyan, care a fost beatificat de Papa Ioan Paul al II-lea în 2001.

Saleh a fost arestat şi condamnat la moarte după ce a adăpostit un preot armean în timpul genocidului armean. Înainte de moartea sa, el a spus: „Am încredere deplină în Dumnezeu, nu mă tem de moarte”, potrivit Ordinului Capucinilor din Liban. Papa Francisc a recunoscut martiriul lui Melki şi Saleh pe 28 octombrie, precum şi cel al altor doi martiri: al pr. Luigi Lenzini, care a fost ucis în Italia în 1945, şi al braziliancei Isabel Cristina Mrad Campos, ucisă în 1982 la vârsta de 20 de ani, pentru că s-a opus violului. În urma unei întâlniri cu Cardinalul ales Marcello Semeraro, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, Papa a aprobat şi minuni atribuite la trei fondatori ai ordinelor religioase.
Fericitul Giustino Maria Russolillo (1891-1955), preot, poate fi acum canonizat, după ce Papa a aprobat un al doilea miracol atribuit mijlocirii sale, implicând vindecarea în 2016 a unei persoane consacrate, suferind de leziuni respiratorii grave, aparţinând ordinului pe care l-a fondat la Napoli, potrivit Vatican News. Russolillo era preot paroh în Napoli, foarte apreciat ca director spiritual şi predicator. A fondat Societatea Vocaţiilor Divine, cunoscută şi sub numele de Părinţii Vocaţionisti, şi Congregaţia Surorilor Vocaţiilor Divine.
Papa Francisc a aprobat, de asemenea, un miracol atribuit mijlocirii unei călugăriţe poloneze oarbe, venerabila Róża Maria Czacka (1876-1961). Czacka a suferit de probleme la ochi de la o vârstă fragedă şi şi-a pierdut complet vederea la vârsta de 22 de ani. Şi-a dedicat viaţa ajutând alţi oameni orbi, înfiinţând o unitate de învăţământ pentru nevăzători în Varşovia în 1909. Această lucrare a condus-o să îşi descopere chemarea la viaţa consacrată, iar în 1918 a fondat Congregaţia Surorilor Franciscane, Slujitoarele Crucii, dedicată slujirii nevăzătorilor. Un alt fondator care poate fi beatificat acum este Venerabila Maria Lorenza Requenses din Longo, o nobilă spaniolă din secolul al XV-lea, care a fondat Spitalul Incurabililor din Napoli şi o mănăstire de călugăriţe capucine, după ce a rămas văduvă.
Prin decretul Congregaţiei Cauzelor Sfinţilor, Papa a recunoscut şi trăirea eroică a virtuţilor de către fratele brazilian Roberto Giovanni (1903-1994) al Congregaţiei Sfintelor Stigmate, care şi-a dedicat lunga viaţă slujirii celor săraci şi bolnavi, şi trăirea eroică a virtuţilor de către Maria Tereza a Inimii lui Isus (1844-1908), cofondatoare a Slujitoarelor Inimii Divine a lui Isus, în Spania.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 617, Ultimul acces: 2026-09-20 18:49:15

Timp total: 0.03s...

[]:1