Ministerul Apărării iluminat de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. Ce putem face

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ministerul Apărării iluminat de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. Ce putem face

[2020-11-25]

de Ştefana Totorcea

Ministerului Apărării Naţionale va fi iluminat miercuri seară în portocaliu, culoarea solidarităţii cu femeile victime ale violenţei domestice. Acţiunea are loc de Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor şi face parte dintr-o campanie globală de 16 zile care se repetă anual, având culoarea portocalie ca semn distinctiv.
Culoarea portocalie şi menţiunea zilei internaţionale se regăsesc şi pe siteul ministerului:
Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor a fost stabilită prin rezoluţie ONU în anul 2000.
Statistici relatate de ONU arată că peste o treime din femeile lumii se confruntă cel puţin o dată în viaţă cu violenţă din partea partenerului de viaţă. Zilnic, în lume, 137 de femei sunt ucise de violenţa domestică.
În timpul pandemiei de Covid-19, în unele ţări numărul de apeluri la liniile telefonice specializate în sprijinirea femeilor au crescut şi de cinci ori.
Cu toate acestea, se estimează că mai puţin de 40% cer ajutor, deoarece se învinovăţesc, nu cred că există o soluţie la problema lor sau teama de partener le paralizează.
Cum sprijinim o femeie să iasă din cercul abuzului
Centrul de consiliere şi sprijin „Sfânta Alexandra Împărăteasa” din Bucureşti oferă pe blogul său câteva sfaturi pentru apropiaţii victimelor, care au nevoie să poată recunoaşte semnele abuzului asupra unei femei şi să ştie cum se pot implica pentru a sprijini eficient.
Semnele abuzului
Îi e frică de partener;
S-a îndepărtat de prieteni, de familie sau întrerupe conversaţiile telefonice imediat ce partenerul intră în cameră;
Partenerul o critică adesea sau o umileşte în faţa altor oameni;
Spune că partenerul ei o agresează sexual;
Partenerul decide în locul ei (de exemplu îi ia toţi banii, o sechestrează, o violează, o forţează să facă avort etc);
Vorbeşte adesea despre gelozia, comportamentul negativ sau posesivitatea partenerului;
Are răni fizice (vânătăi, oase rupte, tăieturi etc). Este posibil să dea explicaţii puerile pentru rănile fizice;
Copii ei se tem de tatăl lor sau de partenerul femeii. Au probleme de comportament. Sunt retraşi sau anxioşi;
Este reticentă în a-şi lăsa copiii împreună cu partenerul;
Partenerul o sună în permanenţă, o hărţuieşte, o urmăreşte.
Ce poţi face
Ascultă ce are de spus, fără să o judeci;
Încurajeaz-o să facă plângere la poliţie şi să ceară sprijinul autorităţilor;
Roagă-te pentru ea;
Crede ce îţi spune. Va fi nevoie de mult timp ca să vorbească cu tine. Oamenii sunt mult mai predispuşi să acopere sau să minimizeze abuzul, decât să exagereze. S-ar putea să-ţi fie greu să-ţi imaginezi că o persoană pe care o cunoşti se comportă abuziv. Persoana abuzivă îţi va arăta, probabil, o latură foarte diferită de ceea ce îţi spune victima;
Ia în serios abuzul. Situaţiile de abuz pot dăuna atât fizic, cât şi emoţional. Nu subestima pericolul la care este expusă.
Ajut-o să recunoască abuzul şi să înţeleagă cum poate afecta vieţile copiilor;
Ajut-o să înţeleagă că abuzul nu este vina ei şi că nimeni nu merită să fie abuzat, indiferent de ceea ce face; Spune-i că modul în care o tratează partenerul este greşit. De exemplu, spune-i: „Nimeni, nici măcar soţul tău, nu are voie să te maltrateze”.
Spune-i că e un demers curajos să vorbească despre abuz;
Ajut-o să găsească modalităţi de a-şi recăpăta încrederea şi siguranţa;
Oferă-i sprijin practic, cum ar fi: ai grijă de copii o perioadă, invit-o la masă, oferă-i un adăpost sigur, mergi cu ea la tribunal, la medic etc;
Menţine o relaţie apropiată. E foarte important să aibă ocazia de a vorbi regulat cu cineva;
Spune-i despre serviciile disponibile în comunitate, care pot oferi informaţii şi asistenţă;
Continuă să o susţii după ce a ieşit din relaţia abuzivă. Perioada de separare de partenerul abuziv ar putea fi riscantă pentru ea, deoarece abuzul poate creşte. Va avea nevoie de sprijin practic pentru a se recupera după abuz şi de încurajare pentru a începe o viaţă nouă; Ajut-o să găsească un grup de sprijin sau un program de consiliere profesionist;
Ajut-o să găsească un loc unde ar putea merge ea şi copiii în caz de urgenţă;
Fixează un cuvânt ca parolă de urgenţă pe care îl poate folosi pentru a te anunţa că are nevoie de ajutor;
Ajut-o să-şi pregătească un mod prin care să plece repede dintr-un loc în care se simte ameninţată;
Ajut-o să pregătească un „pachet de scăpare” cu obiecte importante (bani, chei, haine, buletin, certificate de naştere, paşaport şi orice alte documente necesare) pe care să îl ascundă într-un loc sigur.
Dacă te simţi capabil să devii martor în proces, notează observaţii detaliate despre situaţiile abuzive.
Ce să nu faci
Nu o învinovăţi pentru abuz sau nu pune întrebări de genul: „ce ai făcut pentru el ca să te trateze aşa?” sau „de ce ai acceptat asta?” Sau „cum poţi fi încă îndrăgostit de el? Aceste întrebări sugerează că este oarecum vina ei.
Nu-i critica partenerul. Critică comportamentul abuziv şi spune-i că nimeni nu are dreptul să o abuzeze (de ex. „partenerul tău nu ar trebui să te trateze aşa”). Criticile faţă de partener nu fac decât să o determine să-i ia apărarea.
Nu da sfaturi când nu ţi se cer. Ascult-o şi oferă-i informaţii despre opţiunile pe care le are.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 690, Ultimul acces: 2026-09-22 03:43:44

Timp total: 0.03s...

[]:1