Mitropolitul Nicolae: Duminica Ortodoxiei ne descoperă o lucrare minunată a lui Dumnezeu în istoria mântuirii[2024-03-22]de Andrei UrsuleanPrima duminică din Postul Mare, sau Duminica Ortodoxiei, a fost consacrată de Biserică cinstirii sfintelor icoane. În acest context, Mitropolitul Nicolae al celor două Americi a transmis un mesaj pastoral în care a subliniat importanța sărbătorii care ne descoperă lucrarea minunată a lui Dumnezeu în istoria mântuirii. Sărbătoarea amintește de evenimentele din 11 martie 843 și de victoria Ortodoxiei împotriva tuturor ereziilor. Cunoaștem cu toții că prima duminică a Postului Sfintelor Paști este numită Duminica Ortodoxiei și că ea a fost instituită în anul 843, la încheierea perioadei Sinoadelor Ecumenice, pentru a mărturisi biruința credinței ortodoxe asupra tuturor ereziilor, biruință sintetizată în restabilirea cultului icoanelor, a spus Înaltpreasfinția Sa. Cu toate acestea, Părintele Mitropolit a subliniat că este, mai puțin cunoscut, faptul că această sărbătoare a Ortodoxiei s-a suprapus peste vechea comemorare a profeților Moise, Aaron și Samuel atestată cel puțin din epoca patriarhului Gherman al Constantinopolului ( 740). Postul Mare era plin odinioară de comemorări biblice: în Săptămâna a 2-a era comemorat Noe, în Săptămâna a 4-a jertfa lui Isaac și în Săptămâna a 5-a Isaac însuși. Despre aceste comemorări ne vorbește cu amănunte Macarios Simonopetritul în lucrarea sa excepțională despre Triod, a adăugat ierarhul. Duminica Ortodoxiei, sărbătoare a prorocilor Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae a explicat faptul că Duminica Ortodoxiei a rămas în strânsă legătură cu sărbătoarea închinată prorocilor, întrucât profeții au anticipat și au vestit Întruparea Cuvântului pe care o mărturisesc icoanele. Sf. Ioan Damaschin semnala deja, în discursurile sale despre icoane, analogia ce există între acestea și vedeniile prorocilor. Aceștia n-au privit vedeniile care le-au fost date cu ochii sensibili, ci cu ochi duhovnicești, ca și apostolii pe Tabor, și au văzut «icoane» ale lui Dumnezeu, nu ființa Sa. Aceste vedenii erau «imagini» a ceea ce avea să fie dezvăluit pe deplin prin Întrupare. În Legea cea nouă, prefigurările s-au destrămat și vedeniile profeților au fost înlocuite de icoane. După cum știm, icoanele se fundamentează pe Întruparea Fiului lui Dumnezeu, pe faptul că Dumnezeu însuși s-a făcut descoperit oamenilor. Vedeniile profeților erau, potrivit Părintelui Mitropolit, prefigurări ale Întrupării «Icoanei naturale a Tatălui» (Sf. Ioan Damaschin), astfel că ele pot fi considerate «icoane ale acestor icoane» (Macarios Simonopetritul), iar proorocii pot fi sărbătoriți împreună cu sfintele icoane în Duminica I-a a Postului Mare. Prin această dublă sărbătorire, Duminica Ortodoxiei ne descoperă o lucrare minunată a lui Dumnezeu în istoria mântuirii. Căci dacă nimeni nu L-a văzut pe Dumnezeu până la Întrupare, până la asumarea de către Acesta a firii omenești, profeții l-au vestit văzând peste timp, adică înainte de timp, chipul lui Dumnezeu Întrupat. Ziditorul aștepta plinirea vremii pentru a Se arăta Mântuitor, iar aleșii Săi, profeții, au avut parte de această descoperire pentru a ține în popor credința trează, a adăugat la final Mitropolitul celor două Americi. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 207, Ultimul acces: 2026-08-01 09:32:30
|
Timp total: 0.03s...
[]:1