© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.07s...
Cea mai recentă ediţie a Colocviilor Putnei s-a desfăşurat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române[2025-02-20]de Diandra DavidCea mai recentă ediţie a Colocviilor Putnei s-a desfăşurat la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Cu acest prilej, a fost comemorat şi cercetătorul Ştefan Andreescu, la un an de la mutarea sa la cele veşnice. La colocviu s-au înscris zece comunităţi ştiinţifice, prezidate în şedinţă de istoricul şi cercetătorul Ovidiu Cristea, care a declarat pentru Trinitas TV: „Mănăstirea Putna, prin centrul de documentare pe care-l are, a impulsionat cercetarea domniei lui Ştefan cel Mare, despre care am avea eronat impresia că nu s-ar mai putea spune nimic. Acest centru, şi manifestările pe care mănăstirea le-a organizat, arată că se mai pot spune încă foarte multe lucruri despre acest domn al Moldovei”. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Ovidiu Cristea. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Colaborarea dintre Mănăstirea Putna, Centrul de documentare „Ştefan cel Mare” al lăcaşului de cult şi Institutul Iorga datează din anul 2004, ajungându-se în numai 20 de ani la ediţia 31. În tot acest timp, doar trei dintre ediţii s-au desfăşurat la Institutul Iorga; cea din 2013, din 2019 şi cea de anul acesta. Mai mulţi istorici au participat la aceste conferinţe, unii prezenţi în paginile Revistei „Analele Putnei”, alţii colaborând prin diverse cercetări ştiinţifice dedicate Sfântului Ştefan cel Mare. La iniţiativa Insitutului Iorga, există un volum dedicat în 2011 mănăstirii, „Putna: ctitorii ei şi lumea lor”, la care se adaugă alte două volume de studii consacrate lui Ştefan cel Mare. Epoca ştefaniană În prima parte a zilei s-au abordat următoarele teme: evocări din viaţa lui Andrei Pippidi, „Minorităţi şi (in)toleranţă în Moldova lui Ştefan cel Mare”, ambele susţinute de Ştefan S. Gorovei (Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi). Seria de prelegeri a continuat cu Maria Magdalena Székely (Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi), care a vorbit despre scrisoarea lui Uzun Hasan către Ştefan cel Mare, apoi cu Andrei Mirea (Facultatea de Istorie, Bucureşti), care a abordat tema penuriei de grâu din nord-vestul Mării Negre din secolul al XV-lea şi inedite despre aprovizionarea din Caffa. Dana Caciur-Andreescu (Institutul Nicolae Iorga, Bucureşti) a adus în discuţie mărturia veneţianului Polo Minio. Ştefan Andreescu, o personalitate marcantă a culturii române Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Renumit istoric şi cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, profesorul Ştefan Andreescu a decedat în data de 29 noiembrie 2024, motiv pentru care Arhimandritul Melchisedec Velnic a oficiat rugăciunea Trisaghionului, în prezenţa doamnei Gina Andreescu. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Arhim. Melchisedec Velnic. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro „Anul acesta ne-am îndreptat spre Institutul Nicolae Iorga datorită faptului că în toamnă, la sfârşitul lui noiembrie, a trecut la cele veşnice domnul profesor Ştefan Andreescu, colaborator apropiat al Putnei şi un mare iubitor al lui Ştefan cel Mare. A fost prezent la toate colocviile Putnei, chiar şi anul trecut, înainte de a trece la cele veşnice”, a declarat părintele stareţ Melchisedec Velnic. Ştefan Andreescu a fost specialist în istoria medievală a României şi a cercetat profund formarea statelor medievale româneşti, istoricul Mării Negre şi istoria bisericii şi artei medievale româneşti. Printre lucrările sale importante se numără „Restitutio Daciae” (despre Mihai Viteazul), monografii despre Vlad Ţepeş şi studii despre cronici şi relaţiile românilor cu Muntele Athos. A fost, de asemenea, implicat în cercetarea mărturiilor călătorilor străini despre români şi a colaborat cu instituţii academice importante din Iaşi. părintele arhim. Dosoftei Dijmărescu. Doamna Gina Andreescu. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro File bucovinene de istorie Partea a II-a a colocviilor l-a avut ca preşedinte de şedinţă pe Ştefan S. Gorovei. Nagy Pienaru (Institutul Nicolae Iorga, Bucureşti) a susţinut o alocuţiune despre o investigaţie de la finele secolului al XVI-lea, la mănăstirile Tânganu şi Glavaciog, fiind urmat de cuvântarea lui Gheorghe Lazăr (Institutul Nicolae Iorga, Bucureşti) despre întregirile documentare privind istoria unui metoc putnean. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Gheorghe Lazăr. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Considerat de unii drept cel mai bun specialist contemporan în paleografie slavo-română şi paleografie chirilică, cercetătorul ştiinţific Gheorghe Lazăr a declarat pentru Trinitas TV: „Am vorbit despre un fost metoc al Mănăstirii Putna, Sf. Onufrie, ctitorit undeva pe la începutul secolului al XVII-lea şi rectitorit de voievodul Ştefan Petriceicu Vodă al Moldovei. Am încercat să aduc noi informaţii documentare, păstrate atât în fondul de documente de la Academia Română, cât şi în fondul de documente al Sfintei Mănăstiri Putna, despre evoluţia în timp şi spaţiu al acestui aşezământ monahal, care din păcate nu a avut o viaţă foarte bogată”. Ovidiu Olar de Institutul „Nicolae Iorga” a abordat apoi limba greacă în Moldova secolelor XV şi XI, iar arhid. Avraam Bugu de la Mănăstirea Putna a vorbit despre cântarea bisericească din secolul al XVII-lea. Din obştea Mănăstirii Putna au mai participat părintele arhim. Dosoftei Dijmărescu, Exarh cultural al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi monahul Alexie Cojocaru, ambii evocând file bucovinene de istorie. Bucovineni după Primul Război Mondial Sesiunea de colocvii s-a încheiat cu lucrarea „Raportul lui Sever Zotta despre monumentele istorice afectate de Primul Război Mondial în Bucovina, 5 mai 1920”, prezentată de părintele Exarh. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Arhim. Dosoftei Dijmărescu. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro „Cu câţiva ani în urmă, lucrând la o carte despre Dimitrie Onciul, un mare bucovinean, care şi-a găsit rostul profesional în perioada în care Bucovina era parte a Imperiului Austriac, am găsit un raport al unui alt bucovinean, Sever Zotta, născut în zona Cernăuţi, tot în perioada austriacă. Acest raport este despre starea mănăstirilor, a monumentelor istorice din Bucovina, care tocmai se unise cu Regatul”, a transmis părintele arhim. Dosoftei Dijmărescu. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro „Comunicarea mea mi-a dat prilejul să mă apropii sufleteşte de atmosfera acelor ani de după războiul din 1918, şi anume, de acea categorie de oameni, cum au fost şi Dimitrie Onciul, şi Sever Zotta, care şi-au pus toate puterile sufleteşti, toate capacităţile intelectuale, timpul, uneori chiar şi banii, pentru a continua procesul de unificare al provinciilor”, a conchis părintele arhim. Dosoftei Dijmărescu. Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” a fost fondat în data de 1 aprilie 1937 de marele istoric, ca Institut pentru Studiul Istoriei Universale, sediul actual fiind inaugurat în 1939. După asasinarea lui Iorga în 1940, conducerea a fost preluată de Gh. Brătianu, care a fost încarcerat în 1950. În 1948, institutul a fost reorganizat şi a purtat mai multe denumiri până în 1965, când a primit numele lui Iorga. După liberalizarea culturală din anii ’60, institutul a devenit un important centru de cercetare istorică. Printre cercetătorii importanţi care au activat aici se numără Andrei Oţetea, Ştefan Ştefănescu, Cornelia Bodea şi Şerban Papacostea. După 1989, institutul a revenit sub autoritatea Academiei Române şi continuă să desfăşoare cercetări istorice, având patru programe de cercetare care reflectă viziunea fondatoare a lui Nicolae Iorga. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 189, Ultimul acces: 2026-05-21 16:35:15
|
Timp total: 0.08s...
[]:1
