© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.04s...
LEIBNIZ, UN OM DE STIINTA IN SLUJBA LUI DUMNEZEU[2025-02-27]Ştiinţa s-a autodiscreditat. A devenit una dintre cele mai repulsive ramuri ale breslei intelectuale. Perioada covidului a dovedit-o. Nu că ştiinţa în sine e mala in se / un rău intrinsec. Nu este. Dimpotrivă, ştiinţa a fost creată de Creator şi ca atare, este bună, atâta timp cât ea funcţionează în aliniere perfectă cu ceea ce Creatorul a intenţionat ca ea să fie. Trufia omenească, însă, a scos ştiinţa de sub autoritatea Creatorului, a corupt-o şi a transformat-o într-un „zeu", o zeitate numită „scientism / ştientismul”. A pus-o sub autoritatea omului, dezlipind-o în întregime de Cel care a creat-o. Nu de puţine ori am auzit, mai ales pe perioada pandemiei, „we trust science / ne încredem în ştiinţă".La început, însă, nu a fost aşa. Când au început să apară oamenii de ştiinţă, aceştia erau oameni umili, încercând să priceapă modul în care ştiinţa ne apropie de Creator ori ne ajută să înţelegem aspectele tainice ale Creaţiei. În Marea Britanie, un astfel de om de ştiinţă a fost Isaac Newton, iar pe Continent, germanul Gottfried Leibniz. Despre Leibniz au scris recent doi filosofi, într-o extrem de interesantă şi bine pusă la punct recenzie a două cărţi recent publicate privind viaţa, gândirea şi activităţile lui Leibniz. Autorul este Anthony Gottlieb, iar titlul recenziei este He [Leibniz] Was a Genius for the Ages. Can we Give him a Break? / Leibniz a fost un geniu care a traversat vremurile. Îi putem acorda ceva credit? [Link: https://www.newyorker.com/.../leibniz-in-his-world-the...] Anii timpurii ai vietii Luteranul Leibniz a fost un creştin practicant şi a trăit în Germania, o viaţă relativ lungă pentru vremurile lui, între 1646 şi 1716. Copil precoce, a învăţat multe lucruri şi repede, tatăl lui fiind profesor de filosofie morală. Toată viaţa a avut interese vaste. A scris enorm de mult, Gottlieb fiind de părere că va mai lua încă 50 de ani ca toate scrierile private ale lui Leibniz să fie studiate de cercetători, iar apoi publicate. Asta va însemna, spun cercetătorii, 130 de volume de scrieri! Jurist şi filosof prin educaţie, Leibniz a fost avocat, diplomat (4 ani la Paris), consilier a lui Petru cel Mare (Rusia), geolog, filosof, om de ştiinţă, inginer minier (energie eoliană), medicină, scriitor (inclusiv poezii în latină la vârsta de 13 ani), şi, foarte important, un matematician de renume, pasionat de cifre şi de logică. Tot ce a studiat a studiat cu dorinţa de a pricepe modul în care Dumnezeu lucrează în Creaţie şi se manifestă în istoria omenirii. A iubit Scriptura, pe care o citea cu pasiune. Împreună cu britanicul Newton a stabilit fundamentele analizei matematice (calculus în engleză), iar mai târziu în viaţă, sistemul de analiză binar în matematică (binary system). Logica şi pasiunea pentru logică l-au făcut pe Leibniz sa priceapă că actul Creaţiei este cel mai fenomenal lucru creat în istoria universului. Logic vorbind, propune Leibniz, „if God is omnipotent and good, ours has to be the best of all possible worlds, because if a better world had been feasible God would have made that one instead / dacă Dumnezeu e omnipotent şi bun, lumea noastră trebuie să fie cea mai bună dintre toate posibilele lumi, pentru ca dacă ar putea exista o lume mai bună, cu siguranţă Dumnezeu ar fi creat-o". Adaugă el, „all our sufferings must therefore be lesser evils that somehow serve to bring about a greater good / toate suferinţele noastre sunt mai puţin dureroase şi toate împreună lucrează spre un bine şi mai mare". Aici, Leibniz ajunge, prin logică, la aceeaşi concluzie la care a ajuns şi Apostolul Pavel, prin inspiraţie divină, că „toate lucrurile lucrează împreună spre bine ..." (Romani 8:28) Un om dedicate credintei La 40 de ani (1686), Leibniz scrie Examination of the Christian Religion / Tratat privind religia creştina. În 100 de pagini de text, Leibniz încearcă să explice tezele fundamentale ale creştinismului din perspectiva logicii. Scrie, de asemenea, un tratat privind „originea cifrelor şi numerelor" care, afirma el, „reprezintă misterul creaţiei şi tot ce există îşi are originea în Dumnezeu şi nimic altceva". Munca şi logica lui Leibniz l-au făcut un pionier al teoriei creaţioniste care a devenit un răspuns la provocarea evoluţionismului lui Darwin de mai târziu. Prin logică şi matematică, Leibniz ajunge la concluzia că universul a fost conceput dinainte, în conformitate cu un plan bine închegat, pe care el îl numeşte „pre-existing harmony / armonia pre-existentă". Armonia, era Leibniz convins, va continua până când Creatorul va pune capăt părţilor componente ale Universului. Dumnezeu este Forţa, Energia care ţine toate părţile Universului împreună, concluzionează el. Este o idee care transmite pe înţelesul omului modern şi în termeni seculari ceea ce, sub inspiraţie divină, Apostolul Ioan scria cu 2000 în urmă (Ioan 1:1-4). Om integru si harnic În domeniul moralităţii, Leibniz a recomandat abstinenţa de alcool. În domeniul tehnologiei, Leibniz a încercat să facă unul dintre primele calculatoare. În domeniul medicinii, a recomandat ca oamenii să aibă mereu o atitudine pozitivă. În final, Leibniz a fost un optimist permanent, asta fiind caracteristica lui primordială. De fapt, dacă ar fi să dăm crezare recenziei lui Gottlieb, cuvântul „optimist" a apărut în vocabularul european după moartea lui Leibniz, într-un obituar publicat de un jurnalist francez care atrăgea atenţia asupra caracterului primordial al omului de ştiinţă creştin care a fost Leibniz, privirile lui îndreptate spre Dumnezeu în oricare domeniu în care a fost implicat, ajungând la aceeaşi concluzie: Dumnezeu este Creatorul şi ne-a dat nouă, pământenilor, un univers armonios, cel mai bun posibil dintre toate alternativele. Leibniz a avut şi probleme de sănătate, dar a rămas optimist. În anul final al vieţii s-a văzut cu Petru cel Mare într-o staţiune de băi din Germania, unde Ţarul Rusiei venise în vacanţă. Împreună, cei doi au planificat o expediţie ştiinţifică pentru Leibniz în Siberia până la Oceanul Pacific. Leibniz a muncit în fiecare oră a vieţii, a învăţat pentru sine, dar şi pe alţii, şi rămâne un exemplu de om de ştiinţă care a studiat şi dovedit – cel puţin în mintea lui, frumuseţea şi perfecţiunea Creaţiei. Ca om de ştiinţă nu trebuie să fii de acord cu tot ce Leibniz a scris şi spus. Dar trebuie să recunoşti că Leibniz dă lecţii în umilinţă şi integritate ştiinţifică experţilor şi oamenilor de ştiinţă de astăzi. [Link: https://www.newyorker.com/.../leibniz-in-his-world-the...] Sursa: www.alianta-familiilor.ro Contor Accesări: 131, Ultimul acces: 2026-09-22 08:33:43
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
