© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Unde se găseşte cea mai cunoscută reprezentare a Judecăţii de Apoi, din România?[2025-02-26]de Andrei UrsuleanRar reprezentată în iconografie, dar esenţială în învăţătura ortodoxă, Înfricoşătoarea Judecată are totuşi unele dintre cele mai impresionante reprezentări în arta bisericească. Astfel, în săptămâna care începe cu duminica dedicată acesteia, prezentăm particularităţile uneia dintre cele mai cunoscute şi expresive reprezentări ale Judecăţii de Apoi: fresca exterioară a Mănăstirii Voroneţ. Într-un mesaj transmis în 2021, cu ocazia împlinirii a 533 de ani de la înfiinţarea Mănăstirii Voroneţ, Preafericitul Părinte Patriarh sublinia: „Judecata de Apoi este o evaluare dreaptă a libertăţii omului de a iubi sau de a nu iubi pe Dumnezeu şi pe semeni. Judecata de Apoi nu este ceva impus din exterior, ci conştiinţele oamenilor sunt luminate de prezenţa harului Dreptului Judecător, iar oamenii văd ei înşişi ce au greşit în viaţă.” Distanţa spre iad Din punct de vedere compoziţional, faţada de vest a bisericii, care cuprinde scena Judecăţii de Apoi, este alcătuită din patru registre, ierarhizate în plan. În partea superioară a frescei, dominată de albastrul de Voroneţ, este reprezentat Dumnezeu Tatăl, înconjurat de sfinţii îngeri. În planul secund se află scena Deisis, unde Dreptul Judecător, Mântuitorul, este aşezat pe tron, având-o în dreapta pe Maica Domnului, iar în stânga pe Sfântul Ioan Botezătorul, care mijlocesc pentru cei ce s-au pocăit. Întreaga scenă este înconjurată de sfinţii îngeri, o alegere compoziţională ce subliniază solemnitatea şi importanţa momentului de judecată. Râul de foc de sub tronul Dreptului Judecător este identificat cu iubirea lui Dumnezeu, care aduce atât lumină sfinţilor, cât şi întristare celor care nu L-au iubit pe Dumnezeu. Următoarele două registre prezintă Etimasia, pregătirea Tronului de Judecată, conform viziunilor din Apocalipsa (cap. 4) şi Psalmii (9, 7-8) şi scena câtăririi faptelor. Revenind asupra Tronului de Judecată, Sfântul Duh, reprezentat sub forma unui porumbel, se află deasupra Sfintei Evanghelii, iar alături stau Protopărinţii neamului omenesc, Adam şi Eva. În plan adiacent, ceata dreptcredincioşilor este călăuzită spre rai de Sfântul Apostol Pavel, în timp ce spre sud, ceata ereticilor şi necredincioşilor este mustrată de Sfântul Proroc Moise. Registrul al patrulea are în centru Mâna lui Dumnezeu, care poartă cumpăna destinată cântăririi faptelor bune şi rele ale oamenilor, în prezenţa îngerilor. Scena ilustrează lupta dintre îngeri şi demoni pentru sufletele omeneşti. În zona de nord, raiul apare ca loc al comuniunii drepţilor şi sfinţilor, conduşi de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, iar în partea de sud, iadul simbolizează însingurarea celor necredincioşi, nemilostivi şi răi. Mănăstirea Voroneţ Ctitorită în anul 1488 de către Sfântul Domnitor Ştefan cel Mare, biserica Mănăstirii Voroneţ este una dintre cele mai renumite lăcaşuri de cult din România, apreciată mai ales pentru inconfundabilul „albastru de Voroneţ”. În anul 1993, alături de alte şapte biserici pictate din nordul Moldovei, biserica a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO, ca recunoaştere a valorii sale artistice şi istorice. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 165, Ultimul acces: 2026-06-11 09:31:35
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
