© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
25 februarie: Un an de la plecarea la Domnul a criticului literar Alex Ştefănescu[2025-02-25]de Diandra DavidMarţi se împlineşte un an de la moartea criticului literar Alex Ştefănescu. De-a lungul carierei sale, a scris peste 5.000 de studii şi articole, a publicat volume de proză şi memorialistică şi a primit multiple premii, inclusiv distincţii din partea Patriarhiei Române pentru promovarea culturii şi credinţei creştine. Alex Ştefănescu este cunoscut pentru francheţea şi ironia sa, adesea demascând literatura de proastă calitate prin emisiuni ca „Tichia de mărgăritar” de la TVR Cultural. În volumul de convorbiri realizat de Ioana Revnic, „Alex Ştefănescu: Mărturisiri dintr-o viaţă literară”, cititorii descoperă detalii din viaţa şi cariera sa. Deşi a dorit iniţial să devină poet, a fost sfătuit de Nicolae Manolescu să renunţe la acest vis în favoarea criticii literare. Biografie Alexandru (Alex) Ştefănescu s-a născut în data de 6 noiembrie 1947, la Lugoj, unde părinţii săi (tata originar din Herţa şi mama din Nordul Moldovei) au locuit temporar. Copilăria este marcată de bucuria poveştilor despre familia Brediceanu, despre amintirile care leagă locul de Lucian Blaga, dar mai ales despre poezia, care avea să-i rămână în memorie drept ideal şi călăuză. Studii şi realizări A urmat şcoala primară şi liceul la Suceava. Licenţiat al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. A lucrat succesiv în redacţiile publicaţiilor Tomis, SLAST, România liberă şi Magazin. Din 1990 a fost redactor la România literară şi între anii 1995–2010 a fost redactor-şef al acestei reviste. Ulterior a fost redator-şef al revistei Luceafărul de dimineaţă. La sfârşitul lui 1994 a înfiinţat editura Maşina de scris, devenind între 1998 şi 2002 membru al Consiliului de Administraţie al TVR. A realizat numeroase scenarii de televiziune şi emisiuni TV legate de cultură pentru posturi TV: Realitatea TV, TVR Cultural, Naşul TV, Trinitas TV. Emisiunile sale au fost premiate de asociaţii ale realizatorilor TV. Prin lucrarea „Istoria literaturii contemporane” (1941 – 2000) a reuşit să răspundă la cea mai grea întrebare, aceea a traiectoriei destinului literaturii române în perioada regimului comunist. Premii Pentru riguroasa analiză a scriitorilor din epocă, a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor în 2005. Volumele şi articolele publicate l-au propulsat alături de Eugen Lovinescu şi George Călinescu, drept unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici ai literaturii române. Pentru activitatea sa culturală, Alex Ştefănescu a fost distins de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. A fost, de asemenea, premiat pentru întreaga sa activitate literară, fiind distins de Preafericitul Patriarh Daniel cu Ordinul „Crucea Patriarhală” în 2020. În ultimii ani, ca semn de apreciere şi recunoştinţă, Alex Ştefănescu a primit mai multe ordine sau distincţii ale Patriarhiei Române: Diploma omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur”, în anul 2015, Diploma şi medalia Sfinţirii Catedralei Naţionale şi Diploma omagială a Anului Centenar 2018 cu medalie, iar în anul 2019 i-am acordat Diploma omagială a Anului 2019 şi Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”. Perspective Cultura pentru Alex Ştefănescu a însemnat umanizarea individului, comparând-o cu lucrarea unui pământ care, rămas necultivat, devine sălbatic. Nu de puţine ori sublinia că fără educaţie, fiinţa umană pierde trăsături fundamentale ale umanităţii, ca limbajul, conştiinţa de sine, devenind aproape animalică. Nemulţumit de modul în care poezia eminesciană era comentată, a dorit să aducă o abordare simplă şi proaspătă asupra operei lui Mihai Eminescu. Interpretarea sa viza să facă poezia eminesciană accesibilă şi plăcută pentru elevi, tineri şi iubitori ai literaturii. Potrivit lui Alex Ştefănescu, un critic literar nu este doar un aspru judecător al operei, ci mai ales un bun cititor, care-şi dedică viaţa descifrării valorii creaţiilor literare. Credea crede că românii au o înclinaţie naturală spre frumos şi spre valori înalte, în ciuda perioadelor istorice dificile. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 106, Ultimul acces: 2026-06-12 15:31:27
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
