Aspiraţia la creştinism. Identitatea creştină şi provocările lumii contemporane[2025-11-22]foto: Ercis.roJoi, 20 noiembrie 2025, Aula „Fericitul Anton Durcovici” a Catedralei „Sfânta Fecioară Maria, Regină” din Iaşi a găzduit conferinţa intitulată „Aspiraţia la creştinism. Identitatea creştină şi provocările lumii contemporane”. Evenimentul, organizat de Centrul Cultural Catolic Iaşi, a reunit un public interesat de o analiză aprofundată a identităţii creştine în contextul lumii actuale. Conferinţa a fost moderată de pr. prof. dr. Iosif Antili, iar prelegerea serii a fost susţinută de prof. univ. dr. Dănuţ-Vasile Jemna, invitat să trateze tema raportului dintre aspiraţia la creştinism şi realităţile societăţii contemporane, oferind o serie de premise esenţiale. În debutul prelegerii sale, conferenţiarul a subliniat ideea că adevărata credinţă nu reprezintă o destinaţie finală, ci o aventură, un parcurs continuu care ne facilitează descoperirea sinelui. De aici a decurs invitaţia de a ne adresa o interogaţie fundamentală: „Cine sunt eu?” Nevoia de identitate rămâne un punct de referinţă esenţial al existenţei umane, al cărui răspuns este căutat de fiecare generaţie. Profesorul Jemna a explicat că, încă din primele etape ale vieţii, fiecare individ îşi structurează o concepţie despre lume şi viaţă. Prin educaţie, cultură şi experienţele cotidiene, ne construim un cadru interpretativ prin care filtrăm realitatea. Suntem constant influenţaţi de modele, opinii sau trenduri, iar aceste forţe externe ne pot schimba treptat perspectiva. În esenţă, omul contemporan trăieşte sub influenţa unor „vectori” permanenţi care îl solicită, îl grăbesc şi îl determină să se adapteze constant. În această tensiune, există riscul ca identitatea să devină fragmentată. O identitate descentrată intră inevitabil în criză, deoarece îşi pierde reperele definitorii. Pornind de la această observaţie, domnul profesor Dănuţ a provocat auditoriul să mediteze: „În ce crezi? Pentru ce trăieşti?” Acesta a accentuat faptul că omul este o fiinţă dinamică şi complexă – raţională, emoţională, relaţională – iar toate aceste dimensiuni trebuie cultivate pentru ca echilibrul nostru interior să fie menţinut. O altă întrebare abordată de profesorul Jemna a fost: „De ce creştinismul?” Răspunsul a pornit de la premisa că creştinismul oferă o viziune integratoare, capabilă să confere unitate într-o lume marcată de tensiuni, polarizări şi rupturi interioare. Deşi influenţele culturale şi sociale pot genera disjuncţii, omul rămâne în esenţa lui o fiinţă bună, creată astfel de Dumnezeu. Valoarea persoanei este incomensurabilă, deoarece omul este imago Dei, chip al lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dăruit un mod de a fi: iubirea, concretizată ca darul de a ne dărui unii altora. Astfel, adevărata identitate se construieşte prin intermediul relaţiei. Persoana umană nu poate trăi izolată, deoarece face parte dintr-o comunitate şi împărtăşeşte aceeaşi natură cu ceilalţi. În consecinţă, creştinismul ne invită la exprimarea de sine, însă o exprimare susţinută de valori solide. Valorile ne definesc spaţiul existenţial, iar dacă renunţăm să le apărăm, ne pierdem treptat şi propria persoană. Creştinismul, a reafirmat conferenţiarul, nu limitează omul, ci îl provoacă să îşi trezească potenţialul interior, conform cuvintelor Sfântului Irineu de Lyon: „Gloria Dei, homo vivens” (Slava lui Dumnezeu este omul viu). În finalul conferinţei, profesor Jemna a analizat modul în care răul prezent în lume ne poate devia de la modul firesc de a fi. Adesea ne formăm identităţi reactive, construite pentru a face faţă cerinţelor exterioare. Trăim într-o cultură a aparenţei, în care oamenii sunt tentaţi să îşi pună o mască pentru a fi acceptaţi. Societatea promovează uneori ideea că identitatea trebuie definită prin a avea, nu prin a fi. Ritmul grăbit al vieţii ne ţine departe de noi înşine şi nu ne mai lasă timp să construim temeliile interioare. În acest context, reperele devin fluide, iar valorile se pot relativiza. Această stare de incertitudine, pe care conferenţiarul a numit-o „anomie axiologică”, slăbeşte coerenţa interioară şi îl transformă pe om într-o fiinţă dezorientată. În faţa acestor provocări, indiferenţa nu este o soluţie. Ea este, potrivit profesorului, „caracteristica omului mort, nu a celui viu”. Creştinismul ne cheamă să redevenim oameni vii, ancoraţi în adevăr, în valori şi în relaţii autentice. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări şi răspunsuri, oferind publicului ocazia unui dialog constructiv cu domnul profesor Dănuţ-Vasile Jemna pe marginea temelor abordate. Conferinţa „Aspiraţia la creştinism” s-a dovedit a fi o ocazie de îmbogăţire spirituală şi intelectuală, oferind participanţilor noi perspective de reflecţie asupra identităţii umane şi creştine în faţa dinamicii lumii moderne. (Dominik-Antonius Panaitescu pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 71, Ultimul acces: 2026-05-16 09:23:28
|
Timp total: 0.03s...
[]:1