Muzeul Ţării Oaşului: Conferinţa „Iuliu Hossu – Episcop al Marii Uniri”[2025-11-16]foto: EpiscopiaMM.roVineri, 14 noiembrie 2025, a avut loc, la Muzeul Ţării Oaşului din Negreşti-Oaş, conferinţa „Iuliu Hossu – Episcop al Marii Uniri”. Evenimentul a fost organizat de către Muzeul Ţării Oaşului, în colaborare cu Muzeul Judeţean Satu Mare, protopopiatul greco-catolic de Ţara Oaşului şi Primăria Negreşti-Oaş. Au intervenit: Preasfinţitul Părinte Vasile Bizău, Episcop greco-catolic de Maramureş, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie – Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Mihai Andrei Mocan, muzeograf la Muzeul Judeţean Satu Mare, pr. Iacob Feier, protopop de Ţara Oaşului. În cadrul evenimentului a avut loc lansarea cărţii prof. dr. Ovidiu Mihai Hotca, o valoroasă cercetare despre Ţara Oaşului în vreme de război (1940-1944), dar şi expunerea expoziţiei „Fericiţii Episcopi martiri greco-catolici români”, realizată de muzeograf Denisa Săveanu-Cărăian. Cu această ocazie, primar Aurelia Fedorcă a conferit Preasfinţitului Părinte Vasile Bizău titlul de cetăţean de onoare al oraşului Negreşti-Oaş. „Anul naţional omagial Iuliu Hossu este un an plin cu foarte multe evenimente frumoase care au loc în toată ţara şi acest lucru se datorează faptului că figura luminoasă a episcopului martir Iuliu Hossu trezeşte conştiinţele şi ne invită la a descoperi cine a fost el de fapt. Biserica Catolică este în anul acesta, 2025, şi într-un An Jubiliar… În Anul Jubiliar se propune pelerinajul ca o formă deosebită de a marca Anul Sfânt şi trecerea printr-o poartă sfântă a bisericii, poartă care îl simbolizează pe Cristos. Atunci când se trece printr-o poartă, se trece dintr-o dimensiune în alta şi în acelaşi fel, cel care crede în Cristos, în viaţă, face un pelerinaj şi trece dintr-o dimensiune în alta…”, a afirmat PS Vasile Bizău, amintind de figura luminoasă a Episcopului martir Iuliu Hossu, care, în acest an omagial ne invită „să îi moştenim valorile şi să îi perpetuăm memoria”. Ierarhul a creionat aspectele luminoase ale Episcopului martir: el are un ideal, un ideal în care este cuprins binele comun, are o apropiere deosebită faţă de semeni (se implică activ în salvarea evreilor de la persecuţie), umanitatea sa este desăvârşită şi îşi trimite credincioşii în Catedrala ortodoxă din Cluj atunci când comunitatea ortodoxă era redusă numeric şi risca să îşi piardă Catedrala. „În închisoare îl regăsim ca un om care nu renunţă la credinţa lui şi vedem astfel că eroismul se îmbină cu sfinţenia. Eroul este cel care nu renunţă la idealul lui, la credinţa lui, la valorile lui. Iuliu Hossu rămâne celebrul prin sintagma: Credinţa noastră este viaţa noastră. Până la capăt a rămas fidel valorilor, principiilor şi crezului său”, a punctat Preasfinţitul Părinte Vasile. Iuliu Hossu a fost legat de credincioşii din Negreşti-Oaş şi Bixad, unde venea cu drag în perioada 1920-1930 când era Episcop al acestei regiuni, a transmis în profesorul univ. dr. Ovidiu Ghitta, vorbind despre perioada precedentă înfiinţării Eparhiei de Maramureş. Profesorul a prezentat trei zile de 1 decembrie din viaţa Episcopului Iuliu Hosu: Prima zi de 1 decembrie e cea din 1918, atunci când a citit rezoluţia de unire, implicat fiind şi în mobilizarea laicilor şi clericilor din aceste zone să participe la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. „Acest 1 decembrie din 1918 este un moment de exuberanţă, un moment de bucurie”. „30 de ani mai târziu, pe 1 decembrie 1948, Iuliu Hossu este la Dragoslavele. Se afla în vila de vânătoare a fostului Patriarh Miron Cristea, trecut între timp la cele veşnice. Nu de bună voie. Fusese reţinut, fusese arestat, alături de colegii săi de episcopat. Şase Episcopi ai Bisericii Greco-Catolice erau la Dragoslavele reţinuţi, ţinuţi în captivitate. Ştim din memoriile sale, la 1 decembrie 1948 şi-a spălat singur singura cămaşă albă de schimb pe care o avea şi a oficiat o slujbă în amintirea marelui moment petrecut în urmă cu 30 de ani… Două zile mai târziu, pe 3 decembrie 1948, cei şase Episcopi greco-catolici arestaţi la Dragoslavele, au fost vizitaţi de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Iustinian Marina şi de vicarul său, Teoctist Arăpaşu. Cei doi înalţi prelaţi ortodocşi le-au oferit ultimul număr din Monitorul Oficial, din care reieşea că la 1 decembrie 1948, statul român a scos în afara a legii, a desfiinţat din punctul său de vedere Biserica Greco-Catolică, confiscându-i întregul patrimoniu care ţinea de organizaţiile centrale ale acestei Biserici, adică Mitropolie, Episcopii, capitlu, mănăstiri ş.a.m.d. Iuliu Hossu consemnează trist în memoriile sale: «E o fărădelege. Decretul acesta răneşte România. Şi ne răneşte şi pe noi, dar nu vom înceta să ne iubim patria mamă»”, a afirmat prof. Ghitta, explicând faptul că 1 decembrie 1948 a fost momentul de durere pentru Cardinal, când a constatat că este privat de libertate şi i s-a transmis: „Nu mai aveţi turmă. Turma voastră a trecut peste noapte în altă parte.” „Pe data 1 decembrie 1969 a fost ultimul 1 decembrie din viaţa lui Iuliu Hossu”, care s-a stins din viaţă pe 28 mai 1970, rămânând în memoria naţională ca „un personaj vertical, un personaj care a luptat până la capăt pentru ideile sale, pentru principiile sale”, a conchis profesorul univ. dr. Ovidiu Ghitta. Din partea Episcopiei Greco-Catolice de Maramureş a fost conferită Crucea Eparhială „Fericitul Ep. Martir Alexandru Rusu” prof. univ. dr. Ovidiu Augustin Ghitta, în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru frumoasa mărturie creştină, pentru activitatea constantă de a aduce la lumină şi a face cunoscută istoria Bisericii Greco-Catolice, precum şi pentru ataşamentul faţă de Biserica noastră şi valorile ei. Evenimentul a fost moderat de către Anca Natalia Rusu, manager al Muzeului Ţării Oaşului. (Talida Trifoi, Biroul de presă al Eparhiei de Maramureş) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 77, Ultimul acces: 2026-06-11 20:51:14
|
Timp total: 0.04s...
[]:1