PS Ignatie: Ascultarea fără iubire este o împlinire mecanică, un fel de robie, care nu ne lasă să ne bucurăm de nimic[2026-02-10]de Cristian Damian„Ascultarea fără iubire este o împlinire mecanică, un fel de robie, care nu ne lasă să ne bucurăm de nimic”, a explicat duminică Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor. Ierarhul a oficiat Sfânta Liturghie în localitatea Gara Roşieşti, filie a Parohiei Gura Idrici, din judeţul Vaslui. Fiul cel mic şi fiul cel mare Preasfinţia Sa a subliniat că, deşi Evanghelia se concentrează mai mult pe fiul cel mic risipitor, totuşi este important de urmărit şi povestea fiului cel mare. „Cred că în aceeaşi măsură merită să zăbovim şi asupra atitudinii fiului cel mare, cel care a rămas acasă şi părea că este ascultător, că împlineşte întocmai voia tatălui său”, a spus Episcopul Huşilor. „Am folosit verbul a părea pentru că la un moment dat fiul cel mare şi-a devoalat adevărata fire. În momentele de criză, de încercare, iese la iveală, cu maximă pregnanţă, exact ceea ce noi suntem”. Fiul cel mare, deşi ascultător faţă de tatăl său, s-a arătat revoltat „atunci când ar fi trebuit să-l asculte” şi să ia parte la bucuria întoarcerii fratelui său. Starea sa este „o revoltă împotriva unei iubiri milostive şi răbdătoare”. Iubirea milostivă a tatălui Preasfinţitul Părinte Ignatie a evidenţiat că „tatăl din această parabolă nu reproşează nimic niciunuia dintre cei doi” fii ai lui. Faţă de fiul cel mic, „tatăl său nu a ripostat în niciun fel (…) l-a lăsat, i-a respectat dorinţa de a înţelege libertatea ca libertinaj. L-a lăsat să conştientizeze singur ce înseamnă starea aceasta de înstrăinare, de îndepărtare de iubirea oferită de tatăl său”. „La fel s-a comportat şi faţă de fiul cel mare. Şi acesta a fost obraznic, într-un fel, pentru că tatăl se ruga de el să intre în casă, să fie şi el părtaş la această bucurie că fratele lui cel mai mic s-a întors din rătăcire”. Ascultarea fără iubire devine sclavie Episcopul Huşilor a subliniat modul în care ascultarea fără iubire devine sclavie printr-un citat al Părintelui Vasilios, fostul stareţ al mănăstirii Iviron, unul dintre marii duhovnici ai Muntelui Athos: „când omul ridică glasul, când se revoltă şi o face fără iubire, iese la iveală întreaga minciună a vieţii sale”. „Este foarte greu să comunici cu asemenea oameni care se identifică cu ipostaza fiului mai mare. Sunt oameni încăpăţânaţi, convinşi în sinea lor că ei sunt corecţi, drepţi şi că au competenţa de a oferi lecţii, de a jigni, de a nu se bucura niciodată de îndreptarea celor din jur”. Fiul cel mare, „fără să realizeze, a spus: nu mi-ai dat un ied”. Din această cerinţă, se arată caracterul său: „încăpăţânat, mândru, orgolios şi capabil să zdrobească iubirea unui tată milostiv”. Preasfinţitul Părinte Ignatie a încheiat prin următoarea afirmaţie: „Când oferi iubire unui om rău, frustrat, care este mic la suflet, el nu va înţelege acest lucru. Dimpotrivă, va călca în picioare şi va zdrobi această iubire”. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 130, Ultimul acces: 2026-06-10 04:45:45
|
Timp total: 0.03s...
[]:1