© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Campus vocaţional la Casa „Sfântul Alois Guanella”[2026-02-16]foto: Ercis.ro„Nu te teme, căci Eu te-am chemat pe nume; al Meu eşti tu” (Isaia 43,1) a fost mottoul campusului vocaţional organizat la Casa „Sfântul Alois Guanella” din Iaşi de Congregaţia „Slujitorii Carităţii” – Opera Don Guanella, în perioada 13-15 februarie 2026, când 12 băieţi din parohiile Oţeleni, Sagna şi Horleşti au ascultat meditaţiile propuse de pr. Bakthis Walagan Alphonse SDC. Au participat 12 băieţi din parohiile Oţeleni, Sagna şi Horleşti. În primele ore ale campusului, tinerii au redescoperit vocaţiile marilor personaje biblice: Ilie, profetul focului; Ieremia, profetul sensibilităţii; Samuel, copilul care a învăţat să spună „Iată-mă!”; David, păstorul devenit rege; Saul şi prietenul său credincios Ionatan, modele de loialitate şi curaj. Prin aceste figuri, băieţii au înţeles că vocaţia nu este rezervată celor perfecţi, ci celor care îndrăznesc să asculte. Dumnezeu nu cheamă oameni gata formaţi, ci oameni dispuşi să se lase formaţi. Sâmbătă, privirea noastră s-a îndreptat spre Sfânta Fecioară Maria, femeia care a schimbat istoria printr-un singur cuvânt: „Fie mie după cuvântul tău.” Am contemplat curajul ei, delicateţea ei, tăcerea ei plină de credinţă. Maria nu a întrebat „de ce eu?”, ci „cum pot să slujesc?” În ea, băieţii au descoperit un model de disponibilitate şi încredere totală. În aceeaşi zi, pr. Gedeon Natomb SDC, preot originar din Congo, a împărtăşit povestea propriei sale vocaţii. Mărturia lui a fost ca o fereastră deschisă spre misterul chemării: un drum care trece prin încercări, bucurii, renunţări şi binecuvântări. Cuvintele lui au atins inimile tinerilor, arătându-le că vocaţia nu are graniţe şi nu cunoaşte distanţe. Campusul a început vineri, dar sâmbătă a continuat cu momente de cunoaştere, jocuri şi activităţi recreative. Atmosfera s-a încălzit repede datorită implicării deosebite a seminariştilor noştri, în special a lui Antonel Dornianu, care a organizat cu mult entuziasm jocurile, activităţile sportive şi momentele de destindere. Băieţii au avut parte de o ieşire la fotbal, iar Seminarul Mare „Sfântul Iosif” din oraş a oferit cu generozitate terenul de fotbal, transformând după-amiaza într-un timp de bucurie, energie şi prietenie. Aceste activităţi au creat legături puternice între participanţi şi au pregătit inimile pentru zilele de reflecţie ce aveau să urmeze. Sâmbătă seara a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai emoţionante momente ale campusului. Împreună cu beneficiarii Centrului „Sfântul Alois Guanella”, am trăit o seară în care fiecare talent a devenit o rază de lumină. Băieţii participanţi au prezentat scenete despre viaţa Mariei şi viaţa Sfântului Iosif, cu o simplitate şi o sinceritate care au emoţionat pe toţi cei prezenţi. Copiii cu abilităţi diferite au reprezentat Naşterea Domnului într-un mod atât de curat şi de profund, încât mulţi dintre noi am simţit că trăim din nou misterul Betleemului. Beneficiarii centrului au oferit dansuri şi momente artistice, transformând sala într-un spaţiu al bucuriei, al acceptării şi al comuniunii. Această seară ne-a învăţat ceva esenţial: fiecare om are un dar, iar atunci când îl împărtăşeşte, lumea devine mai frumoasă. A fost o lecţie de viaţă, de umanitate şi de credinţă. Duminică, reflecţia s-a îndreptat spre Sfântul Iosif, omul drept, discret şi puternic. Pr. Solomon Stalin SDC a vorbit despre vocaţia lui Iosif şi despre propria sa chemare, arătând cum Dumnezeu lucrează prin oameni simpli, dar cu inimă mare. Iosif ne învaţă că vocaţia nu este întotdeauna spectaculoasă; uneori este tăcută, ascunsă, dar profundă şi rodnică. Duminică am celebrat împreună Sfânta Liturghie, alături de toţi beneficiarii centrului. A fost un moment de unitate, în care vocaţiile, darurile şi inimile noastre s-au întâlnit în faţa lui Dumnezeu. În paralel, surorile din Congregaţia „Fiicele Sfintei Maria a Divinei Providenţe” au organizat un campus vocaţional pentru fete, iar la final, am încheiat cele două iniţiative împreună, într-o atmosferă de familie şi recunoştinţă. La finalul acestor zile binecuvântate, inimile noastre sunt pline de recunoştinţă. (Antonel Dornianu pentru Ercis.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 82, Ultimul acces: 2026-06-11 13:15:56
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
