Românce în istorie: Maria Rosetti, prima jurnalistă din România, adoptată de naţiunea în care şi-a întemeiat familia

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Maria Rosetti, prima jurnalistă din România, adoptată de naţiunea în care şi-a întemeiat familia

[2026-02-13]

de Ştefana Totorcea

Vineri se împlinesc 133 de ani de la mutarea la cele veşnice a Mariei Rosetti, englezoaica adoptată de România pentru devotamentul cu care a promovat cauza naţională românească.
Odată ce s-a căsătorit cu C.A. Rosetti, un revoluţionar paşoptist provenit dintr-o veche familie de boieri români, destinul Mariei Rosetti a devenit total românesc. A fost prima femeie jurnalistă din România şi fondatoarea primului periodic în limba română dedicat femeilor.
Spre deosebire de actualele periodice pentru femei, al ei nu despărţea feminitatea de vocaţia maternă, intitulându-se Mama şi copilul. În plus, publicaţia îşi propunea să educe mamele în spirit naţional, pentru a-şi conştientiza şi asuma rolul decisiv pe care îl au în evoluţia naţiunii române prin naşterea şi educarea copiilor.
Mamă a 8 copii, unul născut odată cu revoluţia
Născută Mary Grant, în 1819, la Guernsey, Anglia, fiica căpitanului scoţian Edward Grant şi a franţuzoaicei Marie Lavasseur, ea a ajuns în 1837 la Bucureşti pentru a fi împreună cu fratele ei, Effingham Grant, diplomat englez care fusese numit consul în ţara noastră.
Acest portret fotografic al Mariei Rosetti cu unul din cei opt copii ai ei a fost realizat de primul fotograf român din istorie, Carol Popp de Szathmary. Sursa foto: Biblioteca Naţională a României
În 1847, la Bucureşti, şi-a cunoscut soţul, pe C.A. Rosetti, membru fondator al Academiei Române, jurnalist şi fondator al Partidului Naţional Liberal.
Această femeie de origine anglo-franceză a avut opt copii, dintre care unul, o fetiţă, numită Liberty Sofia Rosetti, s-a născut chiar în data de 18 iunie 1848, ziua izbucnirii Revoluţiei Paşoptiste în Muntenia.
România revoluţionară
Un episod care ne dezvăluie dragostea şi curajul ei a avut loc în septembrie 1848, când soţul ei a fost arestat de turci, urmând să fie trimis cu o corabie către Serbia împreună cu alţi revoluţionari, între care Nicoale Bălcescu, Ion Ionescu de la Brad şi Dimitrie Bolintineanu.
România revoluţionară, tablou de C.D. Rosenthal în care apare portretul Mariei Rosetti (1850). Foto: Public domain / CristianChirita
Atunci Maria Rosseti s-a îmbrăcat în port popular de la Dunăre, ca o ţărancă română obişnuită, şi, în braţe cu fetiţa abia născută, a cerut voie paznicilor de pe corabie să-i dea soţului un ultim sărut.
Cu acest prilej, i-a strecurat un bileţel pe care notase exact ora şi locul unde revoluţionarii urmau să fie eliberaţi, operaţiune care s-a desfăşurat cu succes.
Probabil că episodul acesta l-a inspirat pe pictorul Constantin Daniel Rosenthal să creeze tabloul intitulat România revoluţionară, care este de fapt un portret al Mariei Rosetti în costum popular românesc şi ţinând în mâini steagul tricolor.
Paşoptiştii deveniţi unionişti
C.A. Rosetti şi Maria Rosetti în exil la Paris, afiş realizat de Muzeul Naţional de Artă al României prin colorizarea unei imagini de epocă. Sursa foto: Mnir.ro
După înfrângerea Revoluţiei de la 1848, Maria şi C.A. Rosetti s-au exilat o perioadă la Paris, împreună cu alţi paşoptişti – perioadă în care Maria a colaborat la publicaţii franceze. Reveniţi în ţară, ei au continuat promovarea idealurilor naţionale româneşti.
Întoarcerea la Bucureşti a coincis cu avântul mişcării unioniste în Principate, iar legăturile pariziene ale familiei Rosetti au contribuit la susţinerea ideii de independenţă şi de unitate naţională. Familia Rosetti a fost în centrul mişcării unioniste, susţinând Partida Naţională şi Unirea Principatelor.
O familie de jurnalişti
C.A. Rosetti a înfiinţat în 1857, la Bucureşti, ziarul „Românul”, o publicaţie de familie, la care cei doi soţi au scris împreună şi care a fost apoi condusă de fiul lor, Vintilă C.A. Rosetti. La rândul ei, în 1865, Maria Rosetti a fondat săptămânalul Mama şi copilul.
Ea a organizat comitete de ajutorare a populaţiei în timpul foametei din anii 1866-1867, iar în timpul Războiului de Independenţă a condus Comitetul Femeilor, care a strâns fonduri pentru înfiinţarea Spitalului din Turnul Măgurele şi pentru infirmeriile din spatele frontului.
Maria Rosetti s-a mutat la cele veşnice la vârsta de 73 de ani, în data de 13 februarie 1893. În acel an, fiul ei, Vintilă, a publicat, într-un volum prefaţat de istoricul francez Jules Michelet, o parte din contribuţiile literare ale mamei sale.
Lucian Predescu, istoriograf, scriitor şi publicist român, afirma despre ea: „Este întâia femeie cultă care a fost părtaşă activă la strădania poporului român de a-şi făuri o viaţă liberă, în cursul veacului trecut. Şi totodată întâia publicistă care şi-a pus scrisul, dezinteresat, în slujba intereselor naţionale”.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 125, Ultimul acces: 2026-06-12 00:18:43

Timp total: 0.03s...

[]:1