150 de ani de la naşterea lui Brâncuşi: Român tradiţional şi artist modern universal

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

150 de ani de la naşterea lui Brâncuşi: Român tradiţional şi artist modern universal

[2026-02-19]

de Ştefana Totorcea

Joi se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, cel despre care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a scris că a fost „în acelaşi timp român tradiţional şi artist modern universal”.
Artistul s-a născut în 19 februarie 1876 la Hobiţa, un sătuc gorjean de la poalele Munţilor Carpaţi, fiind al şaselea copil al familiei de ţărani Radu Nicolae şi Maria Brâncuşi.
Încă din copilărie s-a familiarizat cu meşteşugul lemnului sculptat, o artă populară răspândită în satele din România. Elementele tradiţionale din stâlpii şi uneltele casnice aveau să-i influenţeze ulterior multe lucrări.
A lucrat în mai multe locuri, până când talentul artistic i-a fost remarcat de un industriaş care l-a înscris la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova în 1894. În acest scop, Brâncuşi a învăţat singur să citească şi să scrie. În 1902, tânărul a absolvit Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
„Sărutul” de Constantin Brâncuşi. Foto: Muzeul de Artă din Craiova
În 1903, Brâncuşi a creat bustul generalului medic Carol Davila din curtea Spitalului Militar din Bucureşti, unicul monument de for public semnat de artist în Capitala României.
Medicul Dimitrie Gerota sperase ca această comandă să-l ajute să-şi finanţeze continuarea formării, dar artistul nu a mai încasat a doua tranşă de bani pentru lucrare, frustrat de incapacitatea comisiei de a-i înţelege viziunea artistică. S-a decis să plece la Paris pe jos.
Pe jos spre Paris
A mers la Hobiţa, pentru a-şi lua rămas bun de la mama sa, apoi la Viena. În 1904, a ajuns la München, apoi a traversat landul german Bavaria şi Elveţia, până la Langres, în Franţa. În marile oraşe zăbovea, găsind de lucru şi frecventând muzee şi academii. În Franţa a făcut pneumonie, fiind salvat de măicuţele de la o mănăstire din regiune.
„Domnişoara Pogany” de Constantin Brâncuşi. Foto: Muzeul de Artă din Craiova
La Paris, a lucrat în atelierul unui sculptor celebru în epocă, Antonin Mercié, şi a fost remarcat de Auguste Rodin, care i-a propus să lucreze în atelierul lui. În 1907, după o lună în atelierul marelui sculptor, a renunţat, realizând că „nu poate creşte nimic la umbra marilor arbori”.
Căutarea esenţei, duhului din materie
Spre deosebire de Rodin, care prefera să modeleze în lut şi ghips, Brâncuşi avea filonul milenar al prelucrării lemnului, care îl făcea să nu impună materiei propria formă, ci să caute forma ascunsă deja în materie.
Brâncuşi nu se considera un creator, ci un intermediar capabil să descopere esenţa cosmică a materiei. Această smerenie izvora din atitudinea de mirare în faţa miracolului existenţei.
„Măiastra” de Brâncuşi expusă la Centre Pompidou, Paris. Foto: Flickr / Jean-Pierre Dalbera
„Puţini înţeleg cu adevărat ce minune înseamnă Viaţa! E o minune că suntem purtaţi – pe un glob imens, care se învârteşte de veacuri prin haos!” nota artistul cândva. „Existenţa noastră însăşi este plină de minuni: copacii, florile şi frunzele, Cuminţenia pământului!”
Poate că tocmai această abordare l-a determinat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel să scrie că artistul „a descoperit luminile vieţii eterne dincolo de orice semn al morţii din lumea materială trecătoare”.
Un oraş pus în mijlocul unui monument
În 1920, Brâncuşi a realizat, în doar trei zile, prima versiune a Coloanei Infinitului, în lemn de stejar. Cu o înălţime de 7,17 metri, lucrarea era destinată unui prieten din Paris.
Coloana Infinitului instalată pe Calea Eroilor în 1938. Foto: Asociaţia Culturală Tătărescu
Brâncuşi a călătorit în America în 1927 pentru a prezenta „Măiastra”, o lucrare care are 27 de versiuni, dintre care una s-a vândut, în 2017, cu 27 milioane de dolari. Dar la vremea aceea autorităţile vamale americane i-au aplicat o amendă, considerând piesa o lucrare industrială.
Brâncuşi a primit în 1935 comanda unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial la Târgu Jiu şi, în 1937, a realizat Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii. Despre acest ansamblu care include şi Coloana Infinitului şi se aliniază cu Biserica „Sf. Ap. Petru şi Pavel” s-a spus că artistul a pus oraşul în inima monumentului, nu monumentul în inima oraşului.
În perioada regimului comunist, a avut loc o tentativă de distrugere a Coloanei Infinitului, care era considerată „imperialistă şi decadentă”. Autorităţile comuniste au trimis un tractor care, cu ajutorul unor lanţuri, a încercat să smulgă opera, dar lanţurile s-au rupt.
Inaugurarea Ansamblului Calea Eroilor în 1938. Foto: Asociaţia Culturală Tătărescu
Mutarea la cele veşnice
Brâncuşi a trecut la cele veşnice în 16 martie 1957, în atelierul său din Paris, şi a fost prohodit în aceeaşi biserică pariziană în care fusese cântăreţ în strană şi ipodiacon – astăzi, Catedrala Mitropolitană Ortodoxă Română „Sf. Arh. Mihail, Gavriil şi Rafail”. A fost înmormântat la Cimitirul Montparnasse din capitala Franţei.
„Prin punerea în lumină a fluidităţii spirituale din materie, Constantin Brâncuşi trezeşte spiritul, pentru a vedea spiritual că întreaga existenţă este dar al lui Dumnezeu către oameni, o permanentă convorbire şi cooperare a Lui cu lumea”, a scris Patriarhul României în cartea „Brâncuşi. Sculptor creştin ortodox”.
Parlamentul României a declarat anul 2026 drept Anul Constantin Brâncuşi.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 74, Ultimul acces: 2026-06-11 09:08:20

Timp total: 0.04s...

[]:1