Opt decenii de la debutul mişcării de cultură şi spiritualitate creştină „Rugul Aprins”

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Opt decenii de la debutul mişcării de cultură şi spiritualitate creştină „Rugul Aprins”

[2026-02-19]

de Ştefana Totorcea

Biblioteca Sfântul Sinod marchează, printr-o postare pe Facebook, împlinirea a opt decenii de la debutul oficial al Mişcării Rugul Aprins de la mănăstirea bucureşteană Antim.
Într-o cerere către Patriarhul Nicodim, datată 12 februarie 1946, mai mulţi intelectuali laici creştini solicitau binecuvântare pentru mişcarea „Rugul aprins al Maicii Domnului”. Cererea era semnată profesorii Al. Mironescu şi Anton Dumitriu, doctorii Vasile Voiculescu şi Gh. Dabija, precum şi de scriitorii Paul Sterian şi Sandu Tudor.
Documente şi mărturii
O scrisoare din 25 martie 1946, semnată de părintele Ioan Kulâghin cel Străin, ucenic al părinţilor de la Optina, atestă ucenicia lui Sandu Tudor, viitorul ieroschimonah Daniil, în lucrarea isihastă.
Cuviosul îi scria ucenicului: „binecuvântare fiului şi urmaşului meu duhovnicesc, iubit în Dumnezeu, Sandu Tudor, în amintirea plină de rugăciune… de la Ioan, părintele cel Străin”.
Părintele Ioan Kulâghin se refugiase în 1943, împreună cu Mitropolitul Nicolae al Rostovului, la mănăstirea ilfoveană Cernica. Mitropolitul s-a mutat la Domnul în acelaşi an, iar părintele Kulâghin a fost arestat de armata sovietică în 1947 şi cel mai probabil a fost executat sau a murit în Gulag.
La părintele Ioan Kulâghin mai cereau sfat prof. Al. Mironescu şi pr. Benedict Ghiuş. Prin intermediul lui l-au cunoscut şi pe părintele Nicodim Bujor.
Profesorul Al. Mironescu scria despre întâlnirile de neuitat cu părintele Ioan: „el ne-a spus şi ne-a învăţat o serie de lucruri esenţiale pe care nu cred că ni le-ar fi putut comunica şi învăţa altcineva pe lume”.
Rugul aprins, simbol al Maicii Domnului şi al rugăciunii
Rugul aprins care ardea şi nu se mistuia, reprezintă o descoperire divină de care a avut parte prorocul Moise pe muntele de la Horeb (Ieşire 3,2-5). Părinţii Bisericii afirmă că în Rugul aprins, Moise a văzut-o pe Maica Domnului, care avea să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu rămânând fecioară pentru vecie.
Maica Domnului este simbolul rugăciunii neîncetate pentru că ea, datorită deplinei curăţii sufleteşti şi trupeşti, s-a învrednicit să-L poarte pe Fiul lui Dumnezeu în pântece, creând astfel, cea mai profundă legătură şi unire a omului cu Dumnezeu din câte au fost vreodată.
La fel, rugăciunea rostită neîncetat, cu atenţie şi smerenie, Îl aduce pe Hristos Domnul în inimă, centrul fiinţei noastre, umplând-o de bucurie şi har ceresc.
„Participanţii la reuniunile de la Antim nu ştiau că de fapt, ei erau pregătiţi şi învăţaţi de dumnezeiasca Pronie ca, prin rugăciune, să reziste îngrozitorului val comunist care avea să-i întemniţeze spre vremelnică nimicire pe toţi, sub absurda acuzaţie de uneltire contra orânduirii sociale şi a clasei muncitoare”, explică reprezentanţii Bibliotecii Sfântului Sinod.
Cum se desfăşurau întrunirile
Întrunirile Rugului Aprins se desfăşurau duminica, sub coordonarea stareţului mănăstirii Antim, arhimandritul Vasile Vasilache. Erau publice şi aveau loc fie în biblioteca mănăstirii, fie într-un cadru mai restrâns, în chilia din clopotniţă a părintelui Agaton (Sandu Tudor).
Temele conferinţelor erau: Isihasmul, Iisus-Logosul întrupat, Păcatul originar, Rugăciunea inimii, Hristos în mijlocul nostru, medalioane asupra marilor autori mistici ai Filocaliei.
Prelegerile erau susţinute de părintele Sandu Tudor (monahul Agaton din 1948), prof. Al. Mironescu, prof. Anton Dumitriu, arhim. Benedict Ghiuş, Paul Sterian, Al. Elian, Ion Marin Sadoveanu, Sf. Dumitru Stăniloae, compozitorul Paul Constantinescu, poetul Ion Barbu, arhitectul Constantin Joja.
Din auditoriu făceau parte frecvent fostul mitropolit al Bucovinei, Tit Simedrea, episcopul Nicolae Popovici al Oradiei, preotul Mihail Avramescu de la Schitul Maicilor, clericii Petroniu Tănase, Arsenie Papacioc, Adrian Făgeţeanu, Paulin Lecca, Roman Braga, Andrei Scrima, Nicolae Bordaşiu, pictoriţa Olga Greceanu şi alţii.
Sursa foto: Facebook / Biblioteca Sfântului Sinod (icoana Rugului aprins care i-a aparţinut părintelui Daniel Sandu Tudor, aflată în prezent în biserica mănăstirii Antim)

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 84, Ultimul acces: 2026-06-11 03:10:24

Timp total: 0.07s...

[]:1