© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Constantin Brâncuşi a exprimat în opera sa luminile vieţii eterne: Patriarhul Daniel la Academia Română[2026-02-19]de Ştefana TotorceaPreafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit un cuvânt joi, la Conferinţa „În numele iubirii. Salvarea ansamblului monumental de la Târgu-Jiu, grav compromis în ultimele decenii”, organizată la Academia Română de dr. Radu Varia, critic şi istoric de artă, cu prilejul celebrării a 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. În ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, scuptorul „a exprimat luminile vieţii eterne a dincolo de orice semn al morţii din lumea materială trecătoare”, a subliniat Patriarhul României. Preafericirea Sa a mai transmis că se cuvine ca, „la 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, să evidenţiem mai intens prezenţa credinţei şi spiritualităţii creştin-ortodoxe în viaţa şi opera sa, mai ales că lucrările realizate şi numite de el: Rugăciunea (1907) şi Coloana fără sfârşit (1937) au fost comandate de către creştini ortodocşi pentru a servi ca monumente funerare, fiind considerate la scurt timp după expunerea lor în public capodopere ale sculpturii funerare a secolului al XX-lea”. Text integral: Opera lui Constantin Brâncuşi – lumină şi bucurie peste timp În 19 februarie 2026 se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, iar în anul anul 2027 se împlinesc 90 de ani de când cel ce a fost numit „ţăranul-demiurg”, „prinţul-ţăran” sau „profetul artei moderne” a supravegheat personal, în 1937, lucrările de execuţie şi amplasare a celor 47 de componente ale Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără sfârşit, lucrări finalizate în anul 1938, iar apoi inaugurate şi sfinţite în 14 septemebrie 1938, la sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, în prezenţa sa. Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu rămâne cea mai valoroasă realizare a lui Brâncuşi şi cea mai profundă sinteză artistică sculpturală între spirit şi materie, credinţă şi artă, arhaic şi modern, timp şi veşnicie. Se cuvine, deci, ca în acest an, 2026, la 150 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, să evidenţiem mai intens prezenţa credinţei şi spiritualităţii creştin-ortodoxe în viaţa şi opera sa, mai ales că lucrările realizate şi numite de el: Rugăciunea (1907) şi Coloana fără sfârşit (1937) au fost comandate de către creştini ortodocşi pentru a servi ca monumente funerare, fiind considerate la scurt timp după expunerea lor în public capodopere ale sculpturii funerare a secolului al XX-lea. Constantin Brâncuşi a fost cântăreţ de strană la bisericile Madona-Dudu şi Obedeanu din Craiova, cântăreţ de strană şi dirijor de cor la biserica Mavrogheni din Bucureşti, precum şi cântăreţ de strană la biserica română Sfinţii Arhangheli din Paris, fiind un creştin ortodox practicant până la sfârşitul vieţii sale. În cartea album Brâncuşi – sculptor creştin ortodox, ediţia a II-a, Editura TRINITAS a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, am evidenţiat prezenţa spiritualităţii creştin-ortodoxe în viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, folosind, într-o formă restructurată şi îmbogăţită, textul prelegerii „Materia sculptată – epifanie a luminii Creatorului. Spiritualitate ortodoxă în opera lui Brâncuşi”, susţinută în data de 14 ianuarie 2006, la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, după ce ni s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al acestei Universităţi. Cartea noastră Brâncuşi – sculptor creştin ortodox este în acelaşi timp un omagiu pios adus memoriei celebrului sculptor român, de mult timp intrat în lumina marilor artişti ai umanităţii, şi un apel la o cunoaştere mai amplă şi mai profundă a semnificaţiilor spirituale cuprinse în opera artistică a acestui fiu credincios şi înţelept al Bisericii Ortodoxe Române, care a făcut cunoscute la nivel mondial valenţe multiple ale sufletului românesc creator. Părintele artei moderne, Constantin Brâncuşi, este un român care s-a înscris în circuitul valorilor universale perene. Cel căruia Henri Rousseau i-a spus „tu ai transformat anticul în modern”, a plecat din România şi s-a stabilit în Franţa, în anul 1904, unde a beneficiat de o vastă informare asupra istoriei artei şi de contacte personale cu artiştii mari din diferite părţi ale lumii. Expoziţiile sale de la New York şi din alte oraşe occidentale l-au făcut cunoscut şi apreciat. Însă, artistul care a plecat din ţara sa natală a purtat-o pe aceasta permanent în sufletul său prin credinţa şi prin tradiţia poporului său, asumate într-o formă creatoare reflectată artistic. Fiind în acelaşi timp român tradiţional şi artist modern universal, Constantin Brâncuşi nu s-a înstrăinat de propria identitate când se afla printre străini, deoarece a căutat „esenţa lucrurilor” dincolo de aparenţe efemere şi a descoperit spaţiul spiritual al libertăţii creatoare în interiorul oricărui spaţiu geografic. În ansamblul monumental de la Târgu-Jiu, el a exprimat luminile vieţii eterne a dincolo de orice semn al morţii din lumea materială trecătoare. Aşa cum scriam în prefaţa cărţii noastre Brâncuşi – sculptor creştin ortodox, ediţia a II-a, din anul 2013, el a unit credinţa cu arta, naţionalul cu universalul şi efemerul cu eternul. De aceea, Coloana fără sfârşit a operei sale este şi Coloana nemuririi sale! O lumină şi o bucurie pentru toţi românii! † Daniel Patriarhul României Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 65, Ultimul acces: 2026-06-12 19:37:04
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
