Stroe Belloescu, unul dintre marii filantropi români ai începutului de secol 20, a fost comemorat la Bârlad[2026-03-26]de basilica.roStroe Belloescu, unul dintre cei mai importanți filantropi români ai începutului de secol 20, a fost comemorat vineri la Bârlad în parohia Grivița, cu prilejul împlinirii a 188 de ani de la naștere. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor format din părintele Andrei Mereuță, protopop de Bârlad, părintele paroh Ionuț Dima și părintele Virgil Vulpe, profesor la Școala Gimnazială Stroe Belloescu din Grivița. La eveniment au participat elevii și cadrele didactice de la Școala Stroe Belloescu, reprezentanți ai Bibliotecii Municipale cu același nume, precum și reprezentanți ai autorităților locale. Cine a fost Stroe Belloescu Stroe S. Belloescu (18381912) a fost o personalitate marcantă a culturii și educației românești, rămânând în istorie drept unul dintre cei mai mari filantropi ai zonei Bârladului. Născut la Câmpina, într-o familie cu rădăcini în Săcelele Brașovului, Belloescu a urmat studii secundare în București, unde a învățat inclusiv tâmplăria, pentru ca ulterior să plece în Belgia. Acolo, a absolvit cursurile Universității din Gent, obținând în 1863 diploma de inginer, o calificare rară și extrem de valoroasă pentru acea epocă. Deși pregătirea sa era una tehnică, Stroe Belloescu a ales să se dedice trup și suflet învățământului, profesând ca educator timp de peste trei decenii. După un scurt periplu la Brăila, s-a stabilit în 1866 la Bârlad, unde a devenit profesor de matematică și director la prestigiosul Liceu Gheorghe Roșca Codreanu. A fost un dascăl de o rigoare exemplară, autor de manuale de aritmetică utilizate timp de decenii în școlile românești, și s-a implicat activ în viața politică și socială, servind ca senator și luptând ca ofițer în Războiul de Independență de la 1877. Ctitor de biserici și școli Ceea ce l-a transformat însă într-o personalitate cu renume a fost generozitatea sa ieșită din comun, considerând că fiicele sale sunt Biserica și Școala. Deși trăia extrem de modest, purtând haine simple din șiac și economisind fiecare ban din salariul de profesor, a donat întreaga sa avere pentru binele public. A ctitorit școli și biserici în mediul rural (cum sunt cele din comuna Grivița), a finanțat primul bust al lui Alexandru Ioan Cuza din România și a ridicat în Bârlad Casa Națională, o instituție culturală fundamentală care găzduiește și astăzi biblioteca municipală ce îi poartă numele. Sfârșitul său a fost unul tragic: a fost asasinat în noaptea de 20 octombrie 1912 de către o bandă de tâlhari care au pătruns în casa sa, crezând că bătrânul profesor ascunde bogății imense. În realitate, Belloescu își dăruise deja toți banii cauzelor nobile, murind practic sărac în propria locuință. Dispariția sa a provocat un doliu național, relatările vremii arătând că pe la catafalcul său ar fi trecut aproape toată populația Bârladului. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a depus o coroană de flori pe a cărei panglică albă de mătase: Lui Stroe Belloescu Răspânditorul de lumină și dragoste de neam, sprijinitorul școlarilor săraci și ziditorul de școli. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 6, Ultimul acces: 2026-04-20 05:27:04
|
Timp total: 0,4s...
[]:1