Românce în istorie: Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă româncă şi prima din lume cu grad de inspector general

Acasa > Stiri > Arhiva Stiri

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Virginia Andreescu Haret, prima arhitectă româncă şi prima din lume cu grad de inspector general

[2026-05-06]

de Ştefana Totorcea

Cu 64 de ani în urmă, la Bucureşti, se muta la Domnul Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din ţara noastră şi a patra din lume, precum şi prima femeie din istorie cu grad de arhitect-inspector general.
A proiectat câteva dintre primele blocuri din Capitală la care s-a utilizat beton armat, situate pe Calea Victoriei.
Tot ei îi aparţin planurile de arhitectură ale pavilionului administrativ şi dependinţelor subterane de la Aeroportul Băneasa, Liceul „Gheorghe Şincai” şi Colegiul Naţional „Cantemir Vodă” din Bucureşti, Palatul Tinerimea Română din strada Schitu Măgureanu, Imobilul Societăţii Locuinţe Ieftine de pe Bd. Hristo Botev din Capitală şi numeroase reşedinţe fermecătoare în stil neo-românesc sau modernist.
Între lucrările primei arhitecte românce (peste 130) se numără şi Biserica „Sf. Treime” – Ghencea din Bucureşti.
Şi-a pierdut mama de mică
Virginia Andreescu, nepoata de frate a pictorului Ion Andreescu, a fost cea mai mare dintre cei patru copii ai familiei. S-a născut într-o familie modestă, iar la nouă ani şi-a pierdut mama, fiind nevoită să preia povara îngrijirii fraţilor mai mici şi a treburilor din gospodărie.
Dar, trăind înconjurată de obiecte de artă create de unchiul ei, şi-a dezvoltat gustul pentru frumos. A fost şcolită acasă, cum se spune, iar Bacalaureatul l-a susţinut la Liceul „Mihai Viteazul” din Capitală.
Sursa foto: schepsispregatirearhitectura.wordpress.com
În 1912, la vârsta de 18 ani, cu sprijinul Ministrului Învăţământului, Spiru C. Haret, a obţinut permisiunea de a fi unica femeie care urmează cursurile Şcolii Superioare de Arhitectură. În paralel a studiat Artele Frumoase şi a realizat numeroase acuarele, aflate în prezent în Colecţia de Stampe a Bibliotecii Academiei Române.
În perioada Primului Război Mondial şi-a întrerupt, pentru o perioadă, studiile, lucrând ca infirmieră.
La 6 iulie 1919 a absolvit Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti cu menţiunea „foarte bine”. Proiectul său de diplomă, „O academie de Arte Frumoase”, a fost primit Premiul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului.
O familie de experţi în construcţii
Casa Virginia Haret din Str. Spătarului, Bucureşti, prima reşedinţă a familiei Andreescu-Haret. Sursa foto: arhitectura-1906.ro / Daniela Maria Puia
După absolvire i-a avut ca mentori şi colaboratori pe arh. Petre Antonescu şi pe Gr. Bargellini din Italia. În 1923 a început să lucreze la Ministerul Educaţiei Naţionale, o componentă a carierei sale fiind formarea tinerelor arhitecte.
În perioada interbelică a reprezentat România la congresele internaţionale de arhitectură.
În 1928, s-a căsătorit cu inginerul constructor Spiru I. Haret, nepot de soră al matematicianului, pedagogului şi ministrului Spiru C. Haret. Au avut un fiu, devenit şi el inginer, Radu Haret.
Virginia Andreescu Haret a colaborat cu soţul ei şi în plan profesional, la realizarea unor proiecte.
Imobilul „Societăţii Locuinţe Ieftine”, 1926, Bd. Hristo Botev 1, Bucureşti. Foto: arhitectura-1906.ro / Daniela Maria Puia
Fiul ei, Radu, mărturisea: „Zi de zi am văzut, mulţi ani de-a rândul, instalându-se în casă, după orele obligatorii de serviciu ale ambilor, o atmosferă susţinută de lucru, ce dura până seara târziu, unde schimburile de opinii privind alegerea soluţiei optime a unui proiect sau a unui capitol de tratat ştiinţific se desfăşurau cu multă dăruire cauzei slujite”.
Arhitecta îşi întrebuinţa talanţii în mod chibzuit şi metodic, găsind timp şi pentru a socializa, invitând oameni de ştiinţă şi cultură în casa pe care şi-o construise şi care era plină de obiecte de artă.
Recunoaşterea internaţională
După ce s-a pensionat, în 1947, Virginia Andreescu Haret a continuat să contribuie la formare şi cercetare în domeniul arhitecturii. A contribuit la Manualul Arhitectului Proiectant. În ultimii ani ai vieţii a elaborat monografia „Istoricul clădirii Teatrului Naţional din Bucureşti”.
A trecut la Domnul în 6 mai 1962, la Bucureşti, la vârsta de 67 de ani, fiind înmormântată în Cimitirul Bellu.
În 1981, la al 16-lea Congres de Istorie a Ştiinţei, desfăşurat la Bucureşti, Virginia Andreescu Haret a fost recunoscută ca prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.
„Virginia a spart zidul, Virginia a pătruns pe uşa mare, natura ei a învins şi a croit drumul femeilor în arhitectură. Convinsă, demnă şi foarte sigură, atât de naturală la locul ei, nimeni n-a îndrăznit s-o conteste”, spunea arh. Henriette Delavrancea-Gibory într-o sesiune a Academiei Române din 5-7 mai 1976.
Dincolo de aceasta, viaţa primei românce arhitect ne dezvăluie un model feminin: talent artistic, excelenţă ştiinţifică, dar şi grijă pentru familie şi pentru cei din jur (ca soră de caritate în timpul războiului) şi dorinţă de a împărtăşi cunoaşterea generaţiilor viitoare.
Vezi aici o hartă a clădirilor din Bucureşti proiectate de Virginia Andreescu Haret.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 95, Ultimul acces: 2026-06-20 19:55:39

Timp total: 0.06s...

[]:1