© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.09s...
Maica Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, omagiată la Academie: Orice Materic al sec. 20 o poate include[2026-05-05]de Ştefana Totorcea„Orice Materic al secolului XX o poate include” pe Maica Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, a spus Arhim. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna marţi, la Academia Română. „A vorbit despre credinţă cu o claritate şi o fermitate neagresivă, pe care doar adânca smerenie şi cunoaşterea în smerenie le pot aduce.” Sesiunea omagială a marcat 20 de ani de la mutarea la Domnul a academicienei şi a fost organizată de Academia Română, Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Monahia Benedicta” a Mănăstirii Putna, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”. Manifestarea a fost moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, iar din audienţă a făcut parte Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. PS Timotei Prahoveanul a participat marţi, 5 mai 2026, la sesiunea omagială dedicată de Academia Română Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru „A fi iubit pe termen lung, a fi iubit de oameni care nu sunt contemporani, este semnul unei lucrări a plinătăţii dragostei, care se revarsă dincolo de marginile cercului familial şi al apropiaţilor, atingând inimile unor oameni care din departe devin aproape şi ei, atinşi de iubire, răspund cu iubire”, a spus Arhim. Dosoftei Dijmărescu Dacă sensul omului şi al vieţii i-au fost clare din tinereţe – viaţa veşnică în comuniune cu Dumnezeu şi cu oamenii –, important pentru calitatea de model a academicienei este cum l-a pus în practică – respectiv „ca o formă concretă a dragostei, în profesia ei şi utilizând capacităţile dăruite de sus, prin întemeierea lucrării ei pe unitatea dintre estetic, etic şi duhovnicesc”, a explicat arhimandritul. Monahismul, mesaj adresat lumii despre sensul vieţii Arhim. Dosoftei Dijmărescu a amintit o importantă recunoaştere ştiinţifică primită de academiciană – Premiul Herder, dar şi că „ultima Zoe Dumitrescu-Buşulenga este Maica Benedicta”. Arhim. Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna a vorbit marţi, 5 mai 2026, la Academia Română, despre monahism, cultură şi sens, aşa cum s-au împlinit ele în biografia Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru „Monahismul este cel mai puternic cuvânt către ceilalţi despre om şi sensul vieţii. Monahul este, prin excelenţă, cel dedicat lui Dumnezeu, cel pentru care veşnicia a început deja, cel care are ca lumină a vieţii ceva de dincolo de lume, lumina Învierii lui Hristos”, a subliniat părintele arhimandrit. „Intrarea în viaţa monahală este un pas vertical clădit şi pe aspiraţiile personale, dar şi pe o uriaşă cuprindere umană. Cu cât vezi nesfârşitul văzut al creaţiei, pentru că ai mers cât ai putut de departe, cu atât doreşti să vezi nesfârşitul nevăzut al creaţiei.” „Trecutul, aşa cum s-a spus şi anterior, este plin de bărbaţi şi femei din elita societăţii care devin monahi, respectiv monahii. Dar viitorul? Din acest punct de vedere, este o vizionară, alături de Părintele Nicolae Steinhardt, de Principesa Ileana devenită Maica Alexandra, de Părintele Rafael Noica, fiul lui Constantin Noica”, a adăugat arhimandritul. Mănăstirea Văratec ca centru cultural Acad. Marius Andruh, Preşedintele Academiei Române, a evocat chipul academicienei, pe care a vizitat-o periodic la locul ei de retragere de la Mănăstirea Văratec, judeţul Neamţ. „În fiecare vară mergeam şi stăteam un pic de vorbă şi am descoperit la Văratec un centru cultural în jurul doamnei acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Erau artişti, erau compozitori, erau dirijori, erau scriitori”, a relatat Preşedintele Academiei. Academicianul a evocat cartea de dialoguri între academiciană şi ziaristul Fabian Anton, Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec: „Este o carte de istorie a culturii noastre, pentru că Văratecul a adunat de-a lungul secolelor mari creatori, nu numai din zona artistică, dar şi din zona ştiinţifică”. O carieră academică dedicată lui Eminescu Acad. Mircea Martin a evocat marţi, 5 mai 2026, mentoratul de care a beneficiat din partea acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga la Universitatea din Bucureşti, în perioada sa de formare academică. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru Acad. Mircea Martin, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, şi-a exprimat recunoştinţa pentru perspectiva deschisă de cursurile susţinute de acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga la Universitatea din Bucureşti: „invitau la un alt tip de atenţie, una deschisă către asocieri largi, cuprinzătoare; stimulau, provocau o imaginaţie devoratoare de mari spaţii geoculturale”. Prof. univ. dr. Laura Bădescu, directoarea Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu” al Academiei Române, a prezentat realizările acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga în perioada în care a condus această instituţie. Teodora Stanciu, preşedinte interimar al Fundaţiei „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Monahia Benedicta”, cunoscută pentru activitatea de jurnalist cultural la Radio Trinitas, a prezentat activitatea culturală şi editorială a fundaţiei înfiinţate la iniţiativa acad. Dan Hăulică. Fundaţia a editat opera de eminescolog a academicienei, iar Teodora Stanciu a deplâns faptul că aceasta nu este mai des amintită între eminescologi. „Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga s-a plecat mult asupra lui Eminescu şi ştim că Eminescu a însemnat viaţa dumneaei”, a spus Teodora Stanciu. „E nevoie să ridicăm acest spirit extraordinar la suprafaţă.” Sesiunea omagială găzduită de aula Academiei Române a fost prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la mutarea la Domnul a Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Foto: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru Spre finalul evenimentului, a fost proiectat un film documentar omagial realizat de Cristina Chirvasie, iar Protos. Gherasim Soca de la Mănăstirea Putna a vorbit despre expoziţia dedicată Maicii Benedicta şi vernisată la Mănăstirea Putna în Duminica Mironosiţelor din acest an. El a amintit o mărturie despre modul în care se ruga Maica Benedicta. „M-aş bucura să rămânem cu această imagine a celei care a lăsat costumul de academician pentru haina monahală, care a lăsat vorbirea de la catedră pentru tăcerea rugăciunii sau, mai degrabă, pentru vorbirea în rugăciune cu Cel Care este Izvorul Cuvântului”, a încheiat protosinghelul. Maica Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga a promovat valorile spirituale şi culturale creştine în perioada comunistă, când a fost profesor la Universitatea din Bucureşti. A fost vicepreşedintă a Academiei Române după căderea comunismului, iar spre finalul vieţii s-a călugărit, lăsând prin testament dorinţa de a fi înmormântată la Mănăstirea Putna. Citeşte online, integral şi gratuit, mai multe studii şi mărturii care aparţin Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 60, Ultimul acces: 2026-06-19 23:16:36
|
Timp total: 0.09s...
[]:1
