© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Civilizaţia Cucuteni-Trypillia a fost propusă pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO[2026-05-08]de Cristian DamianCivilizaţia Cucuteni-Trypillia a fost propusă pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO, prin înscrierea sa pe Listele Indicative ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei. Iniţiativa face parte dintr-un demers dedicat valorificării unuia dintre cele mai importante fenomene culturale ale preistoriei europene, derulată în baza unui memorandum semnat în septembrie 2025, la Chişinău, de ministerele culturii din cele trei state. Acţiunea urmăreşte recunoaşterea valorii universale excepţionale a acestei culturi eneolitice dezvoltate între aproximativ 5000 şi 3300 î.Hr. pe un teritoriu de circa 200.000 de kilometri pătraţi. Demersul de includere pe Lista Indicativă UNESCO a fost iniţiat de România în anul 2017, la propunerea Muzeul Naţional al Bucovinei, şi a beneficiat de sprijinul mai multor instituţii muzeale şi academice din România, Ucraina şi Republica Moldova. „Proiectul reprezintă în sine o noutate absolută, întrucât nicio altă civilizaţie (în integralitatea sa) şi nicio altă perioadă (în integralitatea sa) nu au fost înscrise pe Lista Indicativă sau pe Lista Patrimoniului Mondial”, se specifică pe site-ul UNESCO. Importanţa civilizaţiei Cucuteni-Trypillia Civilizaţia Cucuteni-Trypillia este cunoscută la nivel internaţional pentru ceramica pictată, figurinele antropomorfe şi zoomorfe, dar şi pentru marile sale aşezări organizate, unele întinzându-se pe suprafeţe de peste 100 de hectare. „Primele vestigii au fost descoperite în 1847 la Piatra-Neamţ însă denumirea culturii provine de la situl omonim de la Cucuteni, descoperit în 1884 în România, respectiv situl de la Trypillia, descoperit în 1893 în Ucraina. Ulterior, în 1901, a avut loc o primă descoperire în Republica Moldova, la Petreni”, a transmis Institutul Naţional al Patrimoniului într-o postare pe Facebook. Potrivit cercetătorilor implicaţi în proiect, cercetările dedicate acestei culturi au cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimul deceniu, inclusiv prin utilizarea unor metode moderne de investigare noninvazivă. Echipa ştiinţifică implicată în elaborarea dosarului a fost coordonată de specialişti din domeniul patrimoniului şi al arheologiei din cele trei ţări, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului şi cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Ministerului Afacerilor Externe. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 74, Ultimul acces: 2026-06-13 22:31:22
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
