Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România: 20 ani de la fondarea Memorialului din Capitală[2026-10-09]Ştefana TotorceaZiua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România: 20 ani de la fondarea Memorialului din Capitală Anul acesta, Ziua Naţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România a coincis cu împlinirea a 20 de ani de la ceremonia punerii pietrei de temelie, în Capitală, pentru Memorialul Victimelor Holocaustului din România. La ceremonie au participat preşedintele României de atunci, Traian Băsescu, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti şi membri ai comunităţii evreieşti din România. Ziua este marcată anual în 9 octombrie, în amintirea evreilor şi a romilor care au fost persecutaţi, deportaţi şi chiar ucişi în timpul Holocaustului în teritoriile administrate de România. Ierarhi ortodocşi români care au apărat evreii persecutaţi În anii în care ideologia de extremă dreaptă a alimentat ura rasială şi persecuţiile, mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române au intervenit în sprijinul evreilor ameninţaţi. Între aceştia se numără Patriarhul Nicodim Munteanu, Mitropolitul Tit Simedrea, Mitropolitul Nicolae Bălan şi Episcopii Andrei Magieru şi Nicolae Colan. Prin demersurile lor, ierarhii au protejat pe cei aflaţi în pericol şi au dat exemplu de atitudine demnă într-o perioadă marcată de discriminare, deportări şi violenţă. Mărturiile despre atitudinea lor constituie repere importante pentru înţelegerea felului în care oameni ai Bisericii au răspuns, în împrejurări istorice dramatice, suferinţei semenilor lor. În aceeaşi perioadă, Regina Elena, mama Regelui Mihai, a salvat vieţile a mii de evrei şi, indirect, a salvat de la deportare alte zeci de mii, intervenind pe lângă Ion Antonescu. Aceasta avea să-i aducă titlul de „Drept între Popoare”. Sfântul Preot Mărturisitor Liviu-Galaction de la Cluj, în sprijinul celor persecutaţi Un exemplu de curaj şi solidaritate a fost Sfântul Preot Mărturisitor Liviu-Galaction de la Cluj, care a atras atenţia, prin articolele sale teologice şi culturale, asupra pericolului reprezentat de ideologiile potrivnice credinţei în Dumnezeu. După ocuparea Ardealului de Nord de către regimul horthyst, în 1940, Părintele Liviu-Galaction a rămas la Cluj, alături de Episcopul Nicolae Colan şi de unii intelectuali români, în pofida dificultăţilor şi a presiunilor vremii. Prin prezenţa şi activitatea sa, a căutat să le insufle speranţă românilor transilvăneni asupriţi. El a salvat trei tineri evrei de la deportare şi de la moarte sigură, ajutându-i să treacă graniţa. Memoria victimelor Holocaustului, o datorie a generaţiilor de astăzi Comemorarea victimelor Holocaustului este un prilej de aducere-aminte a suferinţei celor persecutaţi şi ucişi, dar şi de reflecţie asupra responsabilităţii morale de a respinge antisemitismul, rasismul şi orice formă de ură îndreptată împotriva oamenilor pentru identitatea lor etnică sau religioasă. La nivel internaţional, victimele Holocaustului sunt comemorate în fiecare an în 27 ianuarie, data eliberării, în 1945, a lagărului de exterminare Auschwitz-Birkenau. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 35, Ultimul acces: 2026-10-14 03:51:14
|
Timp total: 0.05s...
[]:1