Mesajul Patriarhului Daniel la lansarea ultimului volum din „Istoria Bibliotecii Academiei Române”

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Mesajul Patriarhului Daniel la lansarea ultimului volum din „Istoria Bibliotecii Academiei Române”

[2026-10-20]

Ştefana Totorcea

Mesajul Patriarhului Daniel la lansarea ultimului volum din „Istoria Bibliotecii Academiei Române”
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a participat marţi la lansarea celui de-al cincilea şi ultimul volum al lucrării „Istoria Bibliotecii Academiei Române”, unde a transmis un mesaj de felicitare şi apreciere pentru acest monumental şi necesar demers cultural.
„O instituţie precum Biblioteca Academiei Române, care tezaurizează memoria unui popor, îşi scrie astăzi, în paginile acestor volume, propria memorie: memoria începuturilor, a împlinirilor, a încercărilor şi vulnerabilităţilor, dar şi a unei vocaţii care nu poate fi epuizată de nicio încheiere editorială, fiind o memorie, care, aşa cum indică însuşi Domnul Nicolae Noica, coordonatorul proiectului, nu poate avea un punct final, ci continuă să se scrie”, a transmis Patriarhul României.
Text integral:
„Istoria Bibliotecii Academiei Române: 1990-2025” (vol. V, în trei tomuri). Scurtă prezentare
Iniţiată în urmă cu cinci ani şi coordonată de către Domnul Profesor Nicolae Noica, Directorul General al Bibliotecii Academiei Române şi Membru de onoare al Academiei Române, ampla lucrare monografică intitulată „Istoria Bibliotecii Academiei Române” însumează cinci volume, structurate în 13 tomuri masive, cu o dimensiune cumulată de aproximativ 7500 de pagini. Fiecare volum al monografiei este consacrat unei perioade distincte şi determinante din istoria de peste un secol şi jumătate a acestei prestigioase instituţii de cultură, perioade care se suprapun, în chip semnificativ, cu etape decisive ale istoriei moderne şi contemporane a poporului român.
Astfel, primul volum, lansat în anul 2022, abordează perioada 1867-1885, etapa de pionierat a fondării şi organizării Bibliotecii Academiei; al doilea volum, în trei tomuri, lansat în anul 2023, este consacrat evoluţiilor din perioada 1886-1918, premergătoare realizării marelui proiect naţional, şi anume organizarea Statului Român modern; al treilea volum, în trei tomuri, lansat în anul 2024, este dedicat perioadei 1919-1947, etapă a consolidării României Mari şi a profundei reconfigurări a societăţii şi a statului român; iar al patrulea volum, în trei tomuri, lansat în anul 2025, tratează perioada 1948-1989, marcată de opresiunea politică, de cenzură şi de profunda ideologizare a vieţii culturale.
Volumul de faţă, cel de-al cincilea şi ultimul al seriei, încheie această amplă construcţie istoriografică prin cele trei tomuri dedicate perioadei 1990-2025, etapă a redobândirii libertăţii în pluralitatea manifestărilor ei: libertatea de gândire şi de cercetare, libertatea de asociere, libertatea de credinţă etc. Evenimentele din decembrie 1989 constituie un moment fondator al României contemporane, fiind decisive pentru catalizarea unor transformări istorice complexe, care au reconfigurat instituţii şi au definit destinul poporului român. În acest context, Academia Română şi Biblioteca ei au fost angrenate, în mod firesc, în sinergia acestor schimbări, traversând o veritabilă epocă de renaştere, atât sub aspect material – prin redobândirea unor foste instituţii şi proprietăţi, prin constituirea unor noi structuri şi prin obţinerea unor resurse financiare mai adecvate nevoilor ei –, cât şi sub aspectul resurselor umane şi al vieţii academice, prin admiterea de noi membri în Academie, în funcţie de criteriul fundamental al aportului la dezvoltarea culturii şi ştiinţei, şi nu al fidelităţii partinice.
În consecinţă, stabilindu-şi drept prioritate, în perioada postdecembristă, reafirmarea identităţii ei pluridisciplinare şi recuperarea misiunii ei fondatoare, Academia Română a procedat la înnoirea corpului academic, primind în rândurile ei personalităţi care fuseseră anterior marginalizate sau ignorate din raţiuni politice. Între acestea, se cuvine să-l amintim în mod deosebit pe Sfântul Părinte Mărturisitor Dumitru Stăniloae, ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1990 şi membru titular în anul 1991, fiind primul teolog ortodox primit în sânul acestui înalt for de cultură după o îndelungată absenţă a teologilor de aproximativ 50 de ani.
Primul tom al volumului de faţă se deschide cu o succintă, dar densă radiografie a spectrului politic, social şi cultural care a definit perioada 1990-2025, sub titlul „Academia Română: renaştere, reformă şi integrare europeană în România postcomunistă” (pp. 11-32). Urmează apoi trei mari capitole, dedicate succesiv: a) Colecţiei de carte (pp. 33-130), care s-a îmbogăţit substanţial prin donaţii, achiziţii, schimburi internaţionale şi aplicarea Legii Depozitului Legal; b) Colecţiilor de publicaţii periodice şi foi volante (p. 131-294), care au cunoscut un aflux semnificativ de noi ziare şi reviste, după eliminarea cenzurii; şi c) Activităţii bibliografice a Bibliotecii Academiei Române în această perioadă (pp. 295-432). Tomul se încheie cu un scurt capitol în care sunt menţionate unele dintre personalităţile vieţii publice, ştiinţifice şi culturale, care au frecventat, în perioada amintită, sălile bibliotecii şi au cercetat bogatele ei fonduri documentare (pp. 434-462).
Tomul al doilea al acestui volum este dedicat în întregime, pe parcursul celor 493 de pagini, colecţiilor deţinute de către Cabinetul de manuscrise-carte rară al Bibliotecii Academiei Române. Sunt prezentate achiziţiile şi donaţiile primite în perioada 1990-2025, precum şi fotocopii ale unora dintre cele mai importante materiale.
În ceea ce priveşte tomul al treilea, acesta expune activitatea şi realizările obţinute, în perioada menţionată, de către alte trei departamente ale Bibliotecii. Este vorba despre Serviciul Stampe, Muzică, Hărţi (pp. 5-356), despre Cabinetul Numismatic (pp. 357-408) şi despre Serviciul Infrastructură Informatică şi Tehnologii Digitale (pp. 409-486), textele fiind însoţite constant de imagini preţioase de arhivă.
Prin bogăţia informaţiilor şi prin diversitatea documentelor valorificate, cele trei tomuri ale volumului al cincilea nu reprezintă doar o cronică a ultimelor trei decenii şi jumătate din existenţa Bibliotecii. Ele constituie, în acelaşi timp, o mărturie despre felul în care o instituţie fundamentală a culturii româneşti a traversat schimbarea de paradigmă istorică inaugurată în decembrie 1989 şi despre modul în care a ştiut să-şi păstreze continuitatea, prin consecvenţa faţă de valorile proprii, asumându-şi, totodată, exigenţele unei lumi aflate într-o profundă transformare.
Realizarea şi ducerea la bun sfârşit, în decurs de numai cinci ani, a acestui ambiţios proiect editorial reprezintă expresia dăruirii şi tenacităţii, împletite cu pasiunea şi profesionalismul, atât ale coordonatorului, cât şi ale autorilor şi colaboratorilor. O instituţie precum Biblioteca Academiei Române, care tezaurizează memoria unui popor, îşi scrie astăzi, în paginile acestor volume, propria memorie: memoria începuturilor, a împlinirilor, a încercărilor şi vulnerabilităţilor, dar şi a unei vocaţii care nu poate fi epuizată de nicio încheiere editorială, fiind o memorie, care, aşa cum indică însuşi Domnul Nicolae Noica, coordonatorul proiectului, „nu poate avea un punct final”, ci „continuă să se scrie” (tom 1, p. 10).
Felicităm pe Domnul prof. ing. Nicolae Noica, Directorul General al Bibliotecii Academiei Române, pentru iniţiativa şi viziunea care au făcut posibil acest proiect editorial, precum şi pentru eforturile susţinute depuse în realizarea lui. Ca semn de preţuire şi deosebită apreciere, îi oferim Domniei Sale Ordinul patriarhal CREDINŢĂ şi COMUNIUNE, pentru mireni.
Totodată, adresăm felicitări tuturor membrilor comisiei de elaborare a celor trei tomuri ale volumului al V-lea, precum şi autorilor şi colaboratorilor, pentru munca asiduă şi competenţa cu care au contribuit la această adevărată lucrare de recuperare şi conservare a memoriei instituţionale.
Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvinteze şi să ajute cu harul Său pe toţi cei care au lucrat şi lucrează în această instituţie emblematică, spre păstrarea, îmbogăţirea şi transmiterea mai departe a tezaurului spiritual şi cultural al poporului român.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 6, Ultimul acces: 2026-10-26 04:42:36

Timp total: 0.04s...

[]:1