© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Moştenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi a fost evocată la o masă rotundă organizată la Iaşi[2026-10-30]Cristian DamianMoştenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi a fost evocată la o masă rotundă organizată la Iaşi Moştenirea culturală a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei a fost evocată miercuri în cadrul unei mese rotunde, organizată la Biblioteca „Dumitru Stăniloae” din Iaşi. Manifestarea s-a desfăşurat cu prilejul Zilelor Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” şi a împlinirii în 2026 a 180 de ani de la trecerea la Domnul ierarhului. Întâlnirea a reunit profesori, studenţi şi doctoranzi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, care au prezentat lucrări despre activitatea bisericească a Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei. O altă direcţie abordată în cadrul cercetărilor a urmărit preocupările de tipograf ale ierarhului prin analiza prefeţelor redactate pentru două lucrări importante: „Scara” Sfântului Ioan Scărarul, publicată în 1814, şi „Triodul”, din 1833. La finalul programului manifestării, participanţii au putut vedea volume care au făcut parte din biblioteca personală a mitropolitului. Exemplarele păstrează semnătura ierarhului şi diferite însemnări. Mitropolitul Veniamin Costachi S-a născut în 20 decembrie 1768, la Roşieşti, judeţul Vaslui, într-o familie credincioasă. Formarea sa a început la şcoala Mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. În 1784, la numai 15 ani, a intrat în monahism, primind numele Veniamin. În 1793 a fost ales Episcop al Huşilor, iar trei ani mai târziu al Romanului. În 1803, după trecerea la Domnul a Mitropolitului Iacob Stamati, a ocupat scaunul mitropolitan, pe o perioadă care durat până în 1842, cu o întrerupere între 1808 – 1812. Una dintre preocupările sale majore a fost dezvoltarea educaţiei teologice şi generale. În 1803 a întemeiat Seminarul de la Mănăstirea Socola, considerat primul seminar teologic din Moldova, a sprijinit înfiinţarea unor şcoli publice şi a contribuit la dezvoltarea Academiei Mihăilene din Iaşi. Totodată, a susţinut pregătirea tinerilor prin trimiterea unor bursieri la studii în străinătate. Activitatea sa cărturărească a avut o contribuţie importantă la dezvoltarea literaturii teologice româneşti. A tradus personal 32 de volume din greacă şi slavonă şi a elaborat şapte lucrări originale şi a organizat tipografii la Mănăstirea Neamţ şi la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. După aproape cinci decenii de slujire arhierească, s-a retras în 1842 la Mănăstirea Slatina, unde şi-a continuat activitatea. S-a mutat la Domnul în data de 18 decembrie 1846, la vârsta de 78 de ani. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 10, Ultimul acces: 2026-11-12 08:10:31
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
