Info AZS nr 374

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Info AZS nr 374

[2008-02-08]

Buletin Info AZS nr 374
Joi, 7 februarie 2008
De la Uniune
Biserica din Romania
Biserica Mondiala
Anunturi
__________________________________
De la Uniune
(Cristian Modan, Director Departamentul Tineret Uniunea Românã)
De ceva vreme, proiectul legilor învãtãmântului este întors pe toate fetele mai ales cã perioada pentru dezbatere publicã se apropie de încheiere. Printre noutãtile introduse în lege apare si faptul cã pãrintii vor fi obligati sã îsi înscrie copiii la grãdinitã de la vârsta de trei ani.
De notat este faptul cã dezbaterea publicã în jurul acestui subiect se centreazã mai ales pe imposibilitatea aplicãrii imediate a unei astfel de prevederi, datoritã lipsei locurilor în grãdinite. În ciuda acestui lucru, specialistii Minsterului Educatiei Nationale sustin cu tãrie nevoia începerii educatiei institutionalizate la o vârstã foarte fragedã.
De ce oare? De fapt, în timp ce sunt prezentate argumente foarte pertinente, cum ar fi socializarea timpurie, lectiile oferite de profesionisti si altele asemenea lor, adevãratul motiv este rostit cu jumãtate de gurã: esecul din ultimii ani al unui procent foarte mare dintre pãrinti de a-si îndeplini cum se cuvine rolul lor unic. Pe scurt, se argumenteazã cã pãrintii îsi lasã copiii în grija bunicilor, iar bunicii îi lasã în grija televizorului. Din pãcate, grãdinita nu va putea rezolva decât în parte aceastã problemã.
Citim în Biblie cã Dumnezeu doreste ca educatia copiilor sã fie un proces continuu în care pãrintii sunt principalii educatori, iar întâmplãrile zilei sunt pretexte pe care acestia trebuie sã le foloseascã pentru a transmite valori:
„Puneti-vã dar în inimã si în suflet aceste cuvinte pe cari vi le spun... Sã învãtati pe copiii vostri în ele, si sã le vorbesti despre ele cînd vei fi acasã, când vei merge în cãlãtorie, când te vei culca si când te vei scula. Sã le scrii pe usiorii casei tale si pe portile tale”. Deuteronom 11:18-20
Esecul pãrintilor se datoreazã într-o oarecare mãsurã costului ridicat al întretinerii unei familii. Pe de altã parte, multi pãrinti au prins gustul prosperitãtii, sau cautã împlinirea într-o carierã de succes. Alteori, unul sau ambii pãrinti au ales sã lucreze în strãinãtate, lãsând copiii în grija familiei extinse. Pentru a agrava si mai mult lucrurile, chiar timpul deja limitat pe care pãrintii îl petrec cu copiii nu este un timp de calitate, datoritã oboselii fizice si psihice resimtite dupã o zi lucru.
Ce e de fãcut? Desigur, rãspunsul este complex. Ideal ar fi ca unul dintre pãrinti sã stea cu copiii mãcar pânã când acestia împlinesc 5 ani, iar grãdinita sã fie obligatorie abia dupã aceastã vârstã. Pe de altã parte, cei plecati la lucru în strãinãtate ar trebui sã facã tot posibilul sã îsi ia copiii cu ei, altfel pretul pe care îl vor avea de plãtit va fi prea mare. În toate situatiile, rãmâne extrem de important ce anume se întâmplã în timpul pe care pãrintii îl petrec alãturi de copiii lor. Nu e suficient sã fie împreunã în timp ce se uitã la televizor.
Confruntati cu aceleasi provocãri, pãrintii din Biserica Adventistã de Ziua a Saptea au perpetuat un obicei care a contribuit mult la unitatea familiei si la transmiterea valorilor morale si spirituale. Astfel, atât dimineata cât si seara, în multe dintre familiile adventiste se organizeazã momente de închinare denumite Altar. Membrii familiei îsi povestesc experientele zilei, cântã si se roagã împreunã, iar pãrintii spun copiilor povestiri biblice. Importanta acestora a reiesit si în urma unui studiu recent în care au fost chestionati peste 1500 de tineri între 14 si 25 de ani din Biserica Adventistã de Ziua a Saptea din România. Acest studiu a fost confirmat încã o datã faptul cã cea mai mare influentã asupra tinerilor este exercitatã de pãrinti. Astfel, tinerii au declarat cã, în stabilirea propriilor valori morale si spirituale, cea mai mare influentã au avut-o mama (75%) si tata (57 %).
În afara timpului de calitate petrecut în familie, ar trebui cãutate activitãti pe care pãrintii si copiii sã le aibã împreunã cu alte familii. Un exemplu în acest sens sunt programele si activitãtile desfãsurate de cãtre Biserica Adventistã pentru copii, care îi includ si pe pãrinti. Astfel, se organizeazã la nivel local sau regional întâlniri si cursuri pentru pãrinti în paralel cu cele pentru copii, dar si programe în care participã familia ca o echipã: concursuri, excursii, festivale, tabere, etc.
Timp de mii de ani, copiii au petrecut cea mai mare parte din timp alãturi de pãrintii lor, însã acele vremuri nu se mai pot întoarce. Totusi, cheia pentru îmbunãtãtirea situatiei este tot la pãrinti. În timp ce e clar cã tot mai putini pãrinti vor alege sã se dedice exclusiv educatiei copiilor lor în primii ani de viatã, toatã atentia si creativitatea trebuie concentrate asupra timpului disponibil. Toti pãrintii muncesc din greu ca sã asigure un viitor copiilor lor, însã tot ceea ce vor copiii este sã se bucure astãzi de prezenta si atentia pãrintilor lor. Orice minut de calitate alocat copiilor reprezintã o investitie, o investitie în prezent si în viitor, o investitie în ceea ce avem mai scump pe lume. Timpul de calitate petrecut de pãrinti împreunã cu copii lor reprezintã într-adevãr cea mai valoroasã investitie.
Biserica din Romania
(Stefan Ropotica - AARC Moldova)
Sambata 26 ianuarie 2008, orele 17.00, in sala Ateneu a Filarmonicii Mihail Jora din Bacau, a avut loc concertul care a marcat deschiderea oficiala a postului de radio Vocea Sperantei Bacau. Sala s-a dovedit neincapatoare pentru toti cei care au dorit sa fie martori la acest eveniment unic in peisajul media din Bacau, evenimentul bucurandu-se de o participare numeroasa atat a membrilor bisericilor din judetul Bacau dar si a oficialitatilor locale.
Din partea acestora, au luat cuvantul : Victor Mitocariu vicepresedinte al Consiliului Judetean; Pavel Monoranu seful de cabinet al Primariei Bacau; Nicoleta Iftimie inspector de specialitate al Inspectoratului Scolar Judetean; Petru Cimpoesu Director Executiv al Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu; Pastorul Bisericii Baptiste Daniel Lacatos.
Din partea Bisericii au luat cuvantul pastorii: Viorel Dima, Director al Departamentului Relatii externe a Bisericii Adventiste din Romania; Nelu Burcea, Director General Centrul Media Adventist Bucuresti; Marius Munteanu, Presedintele Conferintei Moldova, Stefan Ropotica, Trezorierul Conferintei Moldova.
Au mai fost prezenti invitati din partea institutiilor de invatamant locale (Universitatea George Bacovia, licee , scoli), Autoritatea de Sanatate Publica, Inspectoratul Judetean de Politie, primari ai municipiului Moinesti si al comunei Strugari, inspectorul in teritoriu al Consiliului National al Audiovizualului, reprezentanti ai presei scrise, posturi de radio locale, posturi de televiziune si societati de cablu.
Au concertat : Gratiela Mediana Vlad, Gabriela si Ioana Pepelea, Adrian si Sara Stroici, Grupul MAG, Grupul SENS si formatia de suflatori din biserica AZS Moldovita jud. Suceava. Evenimentul a fost inaltator, cu muzica de cea mai buna calitate si o interpretare pe masura, mesaje deosebit de incurajatoare si o prezentare de exceptie a celor doi moderatori de radio, Angelica si Ioan Paicu de la postul central de radio.
(Cezar Spatarelu / AARC Muntenia)
Biserica adventista Buzau-Betel a sarbatorit Ziua Libertatii Religioase in Sabatul din 2 februarie a.c.. Alaturi de credinciosii bisericii prezenti la ora 11:00 pentru serviciul divin principal, au participat si oaspeti distinsi care au avut amabilitatea de a prezenta cate o alocutiune cu aceasta ocazie.
Dupa o scurta introducere, pastorul Romica Sarbu, directorul departamentului de Libertate Religioasa si Educatie al Bisericii Adventiste din Conferinta Muntenia a raspuns la intrebarea: „De ce exista o zi dedicata libertatii religioase in Biserica Adventista?”
Acesta a subliniat importanta pe care a acordat-o si continua sa o acorde Biserica Adventista de Ziua a Saptea atat libertatii religioase in special cat si libertatii de constiinta in general.
In alocutiunile prezentate, domniile lor: ec. Victor Mocanu, presedintele Consiliului Judetean Buzau, preot prof. dr. Paul Negoita, inspector de religie la Inspectoratul Scolar Judetean Buzau, prof. Emil Moise, director de programe in cadrul Asociatiei Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta, preot Pavel Butnariu, parohul Bisericii Catolice din Buzau si pastor Daniel Cocos, pastorul Bisericii Baptiste „Harul” din Buzau, au multumit pentru invitatie si au apreciat importanta temei alese spre dezbatere: „Libertatea religioasa factor determinant al armoniei sociale”.
Mesajul spiritual special pentru aceasta ocazie a fost transmis de catre pastorul Teodor Hutanu, presedintele Bisericii Adventiste din Romania. Presedintele a dat citire pasajului biblic din Faptele Apostolilor 16, 20-34 si a subliniat atitudinea plina de credinta si dragoste a apostolilor Pavel si Sila care in fata unei tolerante si libertati religioase de „gradul zero” au reusit sa atraga atentia celor intemnitati prin rugile si imnurile intonate intr-un mediu atat de neprielnic.
La finalul programului oaspetii au fost invitati de gazde la o masa de partasie cu produse vegetariene pregatita cu pricepere de departamenul diaconie al bisericii locale gazda.
(Roland Paraschiv, director Radio Vocea Sperantei Constanta)
Vineri, 1 februarie 2008, la Sala de Protocol a Casei de Cultura din Constanta s-a organizat un eveniment care a adus laolalta cultele religioase din Constanta. Cele 9 culte religioase invitate la masa rotunda cu tema Libertatea religioasa – factor determinant pentru armonia sociala au avut ocazia de a prezenta pozitia si practica fiecarei organizatii religioase privind importanta acordata libertatii religioase pentru promovarea armoniei sociale.
Organizatorii evenimentului au fost Asociatia Nationala ,,Constiinta si Libertate”, reprezentata de Romica Sirbu, in parteneriat cu Radio Vocea Sperantei Constanta (RVS-CT.), primul post de radio cu mesaj cultural-crestin din Dobrogea. Cultele religioase prezente au oferit date despre activitatile pe care le promoveaza pentru respectul fata de credinta celuilalt, dar au atras atentia asupra unor dificultati ridicate de societatea postmoderna in calea libertatii religioase, printr-o promovare excesiva a drepturilor omului in defavoarea dreptului fundamental la libertate religioasa, din care ar trebui sa decurga toate celelalte drepturi.
Participantii la masa rotunda au reafirmat nevoia de a apara libertatea religioasa si de constiinta ca drept fundamental al omului, in armonie cu documentele si tratatele nationale si internationale in acest domeniu. In promovarea libertatii religioase trebuie afirmata demnitatea fiintei umane, create dupa chipul lui Dumnezeu.
Moderatorii acestei mese rotunde, Romica Sirbu si Roland Paraschiv, au propus cultelor religioase din Constanta adoptarea unei declaratii comune privind sustinerea principiilor fundamentale de libertate religioasa. S-au stabilit contacte intre reprezentantii cultelor si proiecte viitoare. RVS-CT a apelat la ajutorul unui grup de femei crestine de la biserica adventista Viile Noi, specializat in pregatirea meselor de protocol, iar servirea a produs admiratia celor prezenti.
Un fapt interesant s-a produs cu aceasta ocazie pentru mass media crestina, directorii tuturor celor trei posturi de radio crestine din Constanta fiind pentru prima oara impreuna intr-o intalnire oficiala chiar daca toate se afla pe aceeasi frecventa 104,4 MHz: Radio Vocea Sperantei (zilnic, 19-05); Radio Dobrogea (zilnic, 05-14) si Radio Vocea Evangheliei (zilnic, 14-19).
(Benoni Schmidt / Ziarul Teleormanul)
Zilele trecute, la Botoroaga, s-a desfãsurat un simpozion, cu tema „Administratia publicã si religia”, organizat de Asociatia Nationalã „Constiintã si libertate”, reprezentatã la lucrãri de secretarul – general al acesteia Viorel Dima, în colaborare cu primãria, reprezentatã de primarul Mihai Cojocaru.
Au dat curs invitatiei si au participat la dezbateri reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Române, parohi din zonã, Pr. Ion Terpezan si Pr. Aurel Lupescu; reprezentantul Conferintei Oltenia a Bisericii Crestine Adventiste de Ziua a Saptea, Aurel Neatu; pastorul adventist din localitate, Dan Pisicã; directorul Scolii, prof. Gabriel Maxim, si alte cadre didactice cu functii de conducere, consilieri locali, alti responsabili din domeniile culturii si administratiei publice locale.
S-a fãcut mai întâi o trecere în revistã a drepturilor religioase, de a cãror aplicare este responsabilã fiecare institutie publicã localã, evaluându-se mãsura în care aceste drepturi sunt cunoscute si aplicate. Din discutii a reiesit cã administratia publicã are misiunea de a întreprinde actiuni de cunoastere de cãtre cetãteni a drepturilor si libertãtilor religioase, dar si de a lua mãsuri eficiente pentru asigurarea unui cadru favorabil exercitãrii acestora.
În cazul concret al comunei Botoroaga, unde fiinteazã douã culte religioase, cel crestin ortodox si cel crestin adventist de ziua a saptea, reglementãrile legale privind drepturile si libertãtile religioase functioneazã bine, printr-o interrelationare permanentã cu administratia publicã localã si printr-un dialog interconfesional continuu, astfel cã orice problemã se rezolvã operativ, fãrã tensiuni si reminiscente, inclusiv cea a locurilor de veci si a întretinerii acestora.
Întâlnirea de la Botoroaga a fost de un nivel intelectual si moral înalt, care ne întãreste convingerea cã între confesiuni trebuie promovate ideile care le pot apropia si nu cele care le resping, cã armonia si conlucrarea duc intotdeauna la rezultate pozitive, la situatii constructive. Credem cã tema ar trebui abordatã în toate localitãtile cu mai multe comunitãti confesionale, în simpozioane la fel de bine pregãtite.
La adresa urmatoare pot fi vazute fotografii de la acest eveniment: http://www.adventistmuntenia.ro/newstext.php?id=528
(Gavrila Marius / pastor asistent, Curtisoara, Olt)
Asa ar putea fi intitulata actiunea unor adventisti din com. Cherlesti, jud Olt. In satul vecin, Cherlesti Deal, locuieste o femeie uitata de lume. Mamaia Ioana, de 78 de ani, este mama lui Vasile, un tanar dezechilibrat mintal intr-o stare extrem de grava.
In dimineata zilei de joi, 31 ianuarie, femei si barbati au venit la poarta femeii si i-au spus ca vor sa o ajute sa faca curatenie. Inauntru ii astepta o imagine cum nici un regizor de film n-ar putea imagina. Din ce trebuia sa fie pat, erau doar cateva arcuri si atat, plita era doar cu numele, vasele nu mai puteau fi aduse la stadiul de utilizare, carpe si zdrente peste tot, iar mirosul...greu de suportat.
Mamaie e uimita ca niste « pocaiti » vor sa o ajute si colaboreaza cum poate mai bine. Fratii incep prin a pune sticle la ferestre (nici una nu era macar!) si sa cojeasca peretii. Erau asa de negri ca nu ar fi prins zugraveala. Au reparat soba, plita, gardul, i-au adus alte paturi, masa, covoare, carpete pe pereti, vase, pana si perdele.
Agitatia din curte nu a trecut neobservata. Asa ca lumea a inceput sa vina sa vada ce se intampla. Au ramas uimiti. « Nici popa nu prea trece pe aici, iar daca vine, pentru ca nu are bani sa-i plateasca slujba, ne cere noua pentru ea », spun vecinii cu naduf in glas. Si lumea incepe sa ne ajute.
O tanti, de 72 de ani, tot Ioana se cheama, ne aduce apa cata avem nevoie. Are 3 preoti in familie, dar stie de adventisti si-i apreciaza. In copilarie mergea la adunare la Curtisoara. Are de atunci amintiri placute. Satul deja vuieste de ce fac adventistii. Satul a dat 6 preoti, dar nimeni nu a facut asa ceva pt mamaie Ioana!
Satula de bataile suportate de la fiul ei, coplesita de frica (baiatul a vrut de nenumarate ori s-o omoare), mereu cu spaima mortii in suflet mamaie acum e bucuroasa. Casa arata ca noua. Si ca o lectie ca femeia a inteles ce i s-a facut, trebuie amintit un lucru: joi si vineri au fost neindestulatoare pentru a termina tot lucrul. Asa ca dupa Sabat, duminica, fratii s-au dus sa mai aranjeze intr-o camera, unde batrana tinea lucruri ca in magazie (o bicicleta dezmembrata, niste vase, niste haine primite, etc). Nu mica a fost mirarea cand fratii au gasit camera aranjata.
Batrana, desi incovoiata de spate, a facut curat cum a vazut ca se face! Si o reactie ce merita amintita. Duminica, la slujba de la biserica, preotul si-a certat enoriasii ca ei nu au facut ce au facut adventistii. Si in semn de marinimie, i-a trimis batranei un colacel.
Fie ca Domnul sa ude samanta semanata in satul acesta si sa rasplateasca surorilor si fratilor pentru evanghelia proclamata prin fapte.
(Cristina Neagu / Departamentul Tineret)
In perioada 24-26 ianuarie 2007 a avut loc la Stupini Conventia Nationalã a liderilor de tineret in cadrul cãreia cei 62 de participanti, lideri în cadrul programelor de licurici, exploratori, companioni sau 20 + , au evaluat împreunã lucrarea de tineret, au descoperit punctele ei tari dar si cele slabe si cel mai important au încercat sã gãseascã solutii si noi directii de lucru.
Constienti însã cã nici unul dintre punctele propuse si nici una dintre hotãrârile luate nu vor putea fi realizate fãrã sprijinul si interventia lui Dumnezeu, liderii prezenti si-au propus ca o data pe lunã, în cea de a saptea zi a lunii, sã se roage împreunã la ora 7 dimineata si la 7 seara, pentru copiii, adolescentii si tinerii din grupele lor, pentru ca lucrurile puse pe hârtie sã poatã deveni realitate, pentru ca Dumnezeu sã se ocupe de fiecare lucru în parte asa cum stie El cel mai bine.
Dar pentru cã o rugãciune are mai multã putere atunci când o faci alãturi de altii si unul dintre acele lucruri care pot garanta reusita activitãtii desfãsurate, te invitãm sã te rogi alãturi de noi.
Dacã esti instructor de licurici, exploratori, companioni sau lider de tineret in biserica ta, potriveste-ti ceasul sã te anunte când e ora 7 si roagã-te împreunã cu alti lideri ca tine. Tinerii tãi au nevoie de rugãciunea ta.
(Cristina Neagu / Departamentul Tineret)
Sabatul din 2 februarie 2008 a fost unul deosebit pentru cei 93 de licurici din judetul Dâmbovita, prezenti în comunitatea Speranta din Târgoviste. Prezenta lor acolo, justificatã de Festivalul licuricilor, a fost un prilej deosebit de bucurie pentru întreaga comunitate care pe parcursul unei zile întregi a avut posibilitatea de a descoperi lectiile speciale pe care doar copiii le pot transmite.
Prima parte a programul a inclus Scoala de Sabat în cadrul cãreia copii împãrtiti pe grupe au dus la bun sfârsit tema alocatã, defilarea cluburilor de licurici participante si prezentarea lor. Fiecare club prezent a trebuit sã îsi prezinte numele într-un mod creativ: cântec, poezie, text biblic etc.. De la un astfel de eveniment nu putea lipsi povestea pentru copii urmatã apoi de povestea pentru oamenii mari, ambele prezentate de Cãtãlin Bãrbulescu, directorul Departamentul Tineret, al Conferintei Muntenia si unul dintre oaspetii prezentei la Festivalul David, desfãsurat sub moto-ul: „Neînfricat pentru Domnul”.
Masa de pãrtãsie i-a adus din nou împreunã pe licuri si pãrintii lor, urmatã fiind apoi de o serie de activitãti separate, pe gustul si nevoia fiecãruia. Astfel în vreme ce pãrintii au asistat la un seminar având ca subiect central educatia copiilor, sustinut de Gili Bãrbulescu, licuricii au asistat la un teatru de pãpusi, au confectionat un îngeras si au realizat alte lucruri care sã facã din aceastã zi una cu adevãrat specialã.
Programul de dupã-amiazã a fost un program realizat de adulti si copii împreunã. Adultii au avut o primã parte de mesaj spiritual, prezentat de acelasi Gili Bãrbulescu, urmând apoi partea copiilor. Felia lor de program a fost una spontanã, acestia trebuind sã rãspundã fãrã nicio pregãtire în prealabil la întrebãrile puse de Carmen Dumitrascu, coordonatoarea programului de licurici la nivel de Conferintã, întrebãri ce au vizat activitãtile si tema festivalului.
Mesajul de încheiere a fost tinut de Vadic Tãnase, responsabilul Departamentului Scoala de Sabat, din cadrul Conferintei Muntenia, mesaj construit pe paralela dintre licurici si stele. Fiecare licurici s-a întors acasã cu gândul la misiunea pe care o are, aceea de a lumina neînfricat pentru Domnul.
Biserica Mondiala
(Elizabeth Lechleitner /ANN)
De zeci de ani istoria dicteazã modul in care Conferinta Generalã a Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea distribuie fondurile celor 13 diviziuni. Dar pentru cei cinci membri ai noului Comitet pentru alocarea fondurilor (Appropiation Review Committee) faptul cã „întotdeauna s-a fãcut astfel” nu mai este o explicatie potrivitã.
În afarã de „ajustãrile minore” care au însotit schimbãrile în teritoriul ce revenea fiecãrei diviziuni, grupul estimeazã cã ultima revizuire a alocãrii fondurilor a avut loc la începutul anilor "90. Chiar si atunci, rezultatul – un manuscris de 1000 de pagini continea calcule ce trebuia sã ofere gãseascã o bazã stiintificã pentru distribuirea fondurilor – a împiedicat orice schimbare practicã.
Începând cu luna aprilie, comitetul va vizita fiecare diviziune pentru a analiza dosarele financiare, a identifica indicatorii puterii economice si a aprecia beneficiile angajatilor. Dupã evaluarea a 500-700 de biserici în 1995 si 2005, comitetul va compara rezultatele celor doi ani studiati si va face recomandãrile independent de istoria alocãrii fondurilor.
Sunt în joc 68 de milioane de dolari americani care se alocã institutiilor Bisericii Adventiste si Diviziunilor din întreaga lume iar orice redistribuire ar trebui sã rãspundã provocãrilor, ocaziilor si economiei fiecãrei regiuni, spune Robert E. Lemon, Trezorierul Bisericii si membru al comitetului.
Cursul valutar este foarte instabil, spune Jóhann E. Jóhannsson, Trezorier al Diviziunii Trans-Europene, prima diviziune ce va fi analizatã. Deoarece fondurile sunt distribuite în dolari americani, echilibrarea bugetului diferitelor regiuni poate fi o „provocare” – sã luãm ca exemplu puternicul pound englezesc în comparatie cu dolarul american, spune el.
Cursul valutar afecteazã, de asemenea, salariile. „În unele pãrti ale lumii, costurile unui angajat sunt de cinci pânã la sapte ori mai ridicate decât în alte pãrti ale lumii”, spune Jóhannsson.
Probleme economice similare si stabilirea prioritãtii resurselor preocupã comitetul, nu alocarea gresitã a fondurilor, spune Lemon.
Alocarea fondurilor pentru unele regiuni va trebui sã fie echilibrate, mai ales în acele zone în care cresterea recentã a numãrului de membri si infrastructura bisericii au afectat stabilitatea financiarã.
„Cred cã toatã lumea realizeazã cã sunt zone în care, desi la un moment-dat aveau mare nevoie de fonduri, biserica este acum destul de puternicã pentru a începe sã poarte mai multe responsabilitãti”, spune Lemon.
Aceastã perspectivã provoacã metodele traditionale de distribuire, spune Lemon, care constau în distribuirea fondurilor în functie de numãrul de membri mai degrabã decât în functie de nevoi. În locul acestei distribuiri proportionale, comitetul favorizeazã recalibrarea alocãrii fondurilor în functie de specific si nevoile pe termen lung.
„Este foarte usor sã faci comparatii între [regiunile bisericii]”, spune Lowell Cooper, Presedinte al comitetului. „De fapt, nu putem sã facem acest lucru. Ratele de crestere sunt diferite. Economiile sunt diferite. Gradul în care Biserica dintr-o anumitã se bazeazã pe aceste fonduri diferã în functie de zonã”.
„Acest gen de evaluare este foarte folositor, deoarece noi avem în mod constant nevoie de o redefinire a scopurilor noastre, pentru a putea progresa”, spune Paul R. Clee, Directorul Departamentului de Comunicare al Diviziunii Trans-Europene.
Comitetul va raporta rezultatele evaluãrii Comitetului Financiar al Bisericii, care va recomanda orice schimbare a alocãrii fondurilor delegatilor Consiliului Anual din aceastã toamnã.
Odatã adoptate, recomandãrile vor ghida distribuirea fondurilor de cãtre Bisericã în viitor”, spune Cooper.
„Probabil cã peste aproximativ cinci ani va fi nevoie de o altã evaluare pentru a vedea dacã lucrurile trebuie sã fie din nou echilibrate”, spune el.
(Ansel Oliver /ANN)
Cu pasiunea lui pentru misiune, teologul Ganoune Diop este calificat pentru a supraveghea cele cinci centre de studiu ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea, a cãror misiune este de a construi poduri cãtre celelalte grupuri religioase. Este folositor si faptul cã vorbeste fluent 10 limbi.
Crescut într-un mediu multicultural, predominant musulman în Senegal, el a devenit flautist profesionist, academician si multilingvist. În prezent este manager pe acest post începând cu iulie 2007, Diop a acordat un interviu sãptãmâna trecutã cu privire la cele cinci centre ale bisericii, ce sunt parte a Biroului Adventist pentru Misiune.: Hindu, în India; Buddhist in Thailanda, Musulman în Cipru, Evreiesc în Israel si secular si postmodern în Anglia.
Dupã câtiva ani de existentã, unele centre functioneazã cu o singurã persoanã, în timp ce altele au mai multi angajati, ca si resurse. Diop a vorbit despre scopurile lor, progresul si nevoia de a extinde rolul acestora în misiunea Bisericii.
Energicul Diop, în vârstã de 51 de ani, a devenit adventist în urmã cu 30 de ani, în timp ce studia Flautul la Conservatorul de Muzicã din La Rochelle, Franta. Educatia sa extensivã include un master în filologie, un doctorat în studiul Vechiului Testament si a început un doctorat în studiul Noului Testament. El serveste, de asemenea, ca legãturã între centre si administratia Bisericii, incluzând cele 13 Diviziuni ca si Biblical Research Institute.
Adventist News Network: De ce avem nevoie de centre de studiu? Pavel si Sila nu au avut sa ceva.
Ganoune Diop: Pavel si Sila nu au avut nevoie de ele deoarece ei au avut o lucrare localizatã si ei erau familiarizati cu oamenii cãrora le predicau. Pavel cunostea filosofia grecilor. El putea sã comunica cu ei în limba lor si putea cita din scrierile poetilor lor. Astãzi avem o miscare mondialã, Biserica Adventistã, astfel încât centrele trebuie sã constientizeze Biserica si sã dezvolte competentele membrilor bisericii în a comunica cu oameni din diversele regiuni ale lumii.
ANN: Ce fac aceste centre?
Diop: Creeazã metode, modele si transmit Bisericii modul în care pot fi întelese si abordate mai bine persoanele din alte grupuri. Aceasta ne ajutã sã pregãtim misionari. În prezent, unele centre sunt mai active decât altele. Unele au rezultate ce pot fi cuantificate. Altele, cum sunt centrul secular si postmodern, sunt la început si este nevoie de mai mult timp. Scott Grisworld are realizãri extraordinare în Thailanda. Ei produc un CD cu resurse, iar Centrul Global pentru Relatii Adventist – Musulmane (Global Center for Adventist Muslim Relations) are deja un astfel de CD. Centrul Mondial Evreu creeazã comunitãti în mai multe tãri. Aceste centre ajutã, de asemenea, diverse departamente ale Bisericii în alcãtuirea materialelor. Evident, nu este vorba doar despre multiplicarea activitãtilor si producerea materialelor. Este vorba, de asemenea, despre dezvoltarea unei viziuni teologice potrivite si aplicarea persp ectivelor misionare ce sunt potrivite Bisericii.
ANN: Care sunt unele dintre neajunsuri?
Diop: Cred cã Biserica are nevoie de colaborarea misiologilor, a practicantilor si a teologilor pentru a ajunge la o întelegere completã a religiilor lumii si la o slujire de lungã duratã. Nu este suficient sã ai „o inimã de misionar”. E necesar, dar avem, de asemenea, nevoie de implicarea teologilor si a misiologilor pentru folosul misiunilor din zone încã neatinse.
ANN: Ce urmeazã?
Diop: Cred cã în viitor vom extinde centrele si vom avea specialisti cu competente inter-disciplinare. De asemenea, vom identifica noi locuri în care putem înfiinta astfel de centre.
ANN: Sunt zone ale lumii în care impartasirea convingerilor religioase este ilegala. Pânã la ce nivel ne putem promova convingerile?
Diop: Ei, bine, acestea sunt cazurile în care functioneazã slujirea contextualizatã – indigenii gãsesc cãi de a-si trãi credinta în Hristos în ciuda circumstantelor în care trãiesc. Si centrele exploreazã posibilitãti, în acest sens, si dezvoltã modele.
ANN: Doriti sã ne mai împãrtãsiti ceva?
Diop: Trebuie sã spun cã misiunea este a lui Dumnezeu. Noi participãm la ceea ce Dumnezeu face.
Anunturi
(George Uba - georgeuba@gmail.com )
Câteva întrebãri din comentariul studiului 6 (postat pe www.adventist.ro) vã pun în cercetare principalele directii ale temei asupra uceniciei printre etniile sau nationalitãtile care trãiesc printre noi:
Sã rãmânem cu o întrebare de final: care sã fie principiul director prin care sã-i acceptãm pe oameni, indiferent de rasã, etnie, tarã, fãrã deosebire si în aceeasi deschidere a dragostei?
Acest studiu ne aduce în atentie marea iubire a lui Dumnezeu, care nu face diferente.
In perioada 04 ianuarie – 08 februarie 2008, Diviziunea Euro-Africa ne invita sa ne unim in rugaciune pentru Uniunea Portughezã iar Uniunea Româna pentru Cãminul crestin.

Autor : AARC .

Sursa: www.InterCer.ro

Contor Accesări: 2283, Ultimul acces: 2026-08-03 19:31:17

Timp total: 0.04s...

[]:1