Zi de sărbătoare: Sfîntul Gheorghe prăznuit de credincioşi

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Zi de sărbătoare: Sfîntul Gheorghe prăznuit de credincioşi

[2008-04-25]

de Loreta Popa

Anul acesta, Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe a fost prăznuit o dată cu sărbătoarea Floriilor, conform unor vechi reguli stabilite de Tipicul cel Mare din cartea Triodului, reguli speciale numite Capetele lui Marcu, un mare rînduitor de slujbă. “Cele două sărbători creştine, Învierea Mîntuitorului, Sfîntul Paşte, şi ziua Sfîntului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, sînt legate de problemele de calendar şi de pascalie”, ne-a spus Gheorghe Ispas, lector la Catedra Liturgică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti, paroh la Biserica Sfîntul Mina, consilier patriarhal la sectorul Catedrala Mîntuirii Neamului. “Învierea este o sărbătoare cu dată schimbătoare de la an la an, pe cînd sărbătoarea Sfîntului Gheorghe cade în fiecare an la aceeaşi dată fixă, 23 aprilie. Paştele cade întotdeauna duminica, pe cînd sărbătoarea Sfîntului Gheorghe, în orice zi din săptămînă. Conform regulilor stabilite la primul sinod ecumenic din 325, sfinţii părinţi au hotărît că Paştele se va serba întotdeauna în prima duminică de după echinocţiul de primăvară de după lună plină. Iar dacă ar coincide cu Paştele iudaic, se amînă o săptămînă”, spune părintele Ispas.

TIPIC. “După stilul nou, Paştele poate cădea între 4 aprilie şi 8 mai, iar sărbătoarea Sfîntului Gheorghe cade obicei în perioada postului”, afirmă părintele Ispas. “Dacă s-ar întîmpla să cadă Sfîntul Gheorghe în Săptămîna Patimilor, aşa cum a picat anul acesta, avem reguli speciale, numite Capetele lui Marcu, un mare rînduitor de slujbă. Iată cum spune rînduiala: «Dacă va pica sărbătoarea vreunui sfînt sau sfinte în lunea, marţea, miercurea sau joia din Săptămîna Patimilor, se va cînta toată slujba dimineaţa în duminica Floriilor». Se păzeşte astfel regula din Tipicul cel Mare, mănăstiresc, al Sfîntului Sava. Dacă pică vineri sau sîmbătă, atunci prăznuirea lui va avea loc a doua zi sau a treia zi de Paşte. Este o aplecare spre rînduielile greceşti. Nu ne tulbură cu nimic că se întîmplă asemenea cazuri în anul liturgic şi, deşi a fost sărbătorit duminică, cei evlavioşi totuşi respectă ziua de 23 aprilie ca fiind cea a Sfîntului Gheorghe, cu alte cuvinte cei cu credinţă profundă nu muncesc şi o consideră în continuare sărbătoare. Dar cei care au serviciu merg totuşi la serviciu, asta este.”

CREDINŢĂ. Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut din părinţi creştini, de la care a şi învăţat buna-credinţă. A rămas orfan de tată, căci acesta s-a sfîrşit prin mucenicească nevoinţă pentru Hristos. De neam, Sfîntul Gheorghe era din Palestina, unde avea multe averi şi moşteniri. La vîrsta de 20 de ani, maica lui s-a sfîrşit întru Domnul. Împăratul Diocleţian l-a întrebat ceva pe zeul Apollo, şi acesta i-a spus că nu îi poate da răspunsul dorit din cauza creştinilor şi pentru că aceştia îi sleiesc puterea. Atunci, Diocleţian a hotărît să-i prigonească pe creştini. Sfîntul Gheorghe a chibzuit că era vremea potrivită mîntuirii, a împărţit lucrurile sale săracilor, pe robii săi i-a eliberat, spunînd în faţa tuturor că hotărîrea împăratului era nedreaptă şi că Hristos este Unul Dumnezeu întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Împăratul a poruncit ca Sfîntul Gheorghe să fie aruncat în temniţă. “Mai lesne vei slăbi tu chinuindu-mă, decît eu fiind muncit”, i-a spus Sfîntul împăratului. S-a rugat pentru cei care-l ucideau, ca să nu le fie lor socotit păcatul acesta, ci să ajungă ei să cunoască pe Dumnezeu. Astfel şi-a plecat capul sub sabie şi a fost tăiat. Şi toate acestea s-au petrecut la 23 ale lunii aprilie. Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe e mai bine cunoscut pentru biruinţa sa asupra balaurului.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 727, Ultimul acces: 2026-08-05 04:04:16

Timp total: 0.03s...

[1]:1