Pamantule strabun![2008-05-02]Pamantule, de-atatea mii de aniTu-adapostesti aici fara-ncetare, Omul, faptura care-a fost creata De Domnu,-n marea Lui lucrare! Din lutul tau, proaspat si reavan Un chip, in fata Sa, s-a infatisat; Statea fara de viata dar sufland, Suflarea Sa, viata chipului a dat. Desavarsit in intregime ca fiinta Dupa al Sau Chip si-asemanare, Omul creat a fost testat la proba A se supune in stricta ascultare. Si, pamantule, a trebuit din nou Din cauza neascultarii si caderii, Sa iti primesti iarasi in sanul tau Pe omul, in lutul negru al tacerii! Si-astfel, primesti, de mii de ani Si-ncorporezi in tine mii de vieti, Panʼ va veni, ziua aceea sfanta A invierii, si mult doritei dimineti. Si-atunci, pamantule vei arunca Din sanul tau ca apa din izvoare, Pe toti cei dragi si scumpi ai mei Sa-i-ntalnesc in bucuria-mi mare. Sa-i strang la san caci niciodata Nu va mai fi in veci o despartire! Dupa-ntalnirea scumpa a-nvierii, Pe plaiul tau va fi eterna fericire! In simfonii, ce-or spune biruinta A Domnului Isus peste mormant, Vom arata recunostinta-n lauda Caci viata avem, in sange sfant! Si-atunci, o, pamantule strabun, Ne-om regasi in dulcea armonie A infratirii, fara ura de mormant, In viata ce-om trai-o in vesnicie! Flavius Laurian Duverna Autor : Flavius Laurian Duverna . Sursa: www.InterCer.ro Contor Accesări: 762, Ultimul acces: 2026-08-01 23:29:58
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1