LC: Papa Benedict ne conduce înapoi la esența creștinismului - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

LC: Papa Benedict ne conduce înapoi la esența creștinismului

[2008-05-29]
Cardinalul Georges Cottier a slujit ca teolog al Casei Pontificale timp de 15 ani, sub Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Benedict al XVI-lea. Publicația "Inside the Vatican" a publicat un interviu cu Cardinalul Cottier, tradus și apărut în revista electronică Lumea Catholica. Vă invităm să îl citiți acolo integral. Aici primele întrebări și răspunsuri.
- Eminență, al treilea an de pontificat al Papei Benedict al XVI-lea a ajuns la sfârșit. În acești trei ani, "Papa-teolog" a scris două enciclice: Deus Caritas Est și Spe Salvi, pe lângă o importantă carte, Isus din Nazaret. În opinia Dvs., de ce a ales Sfântul Părinte să scrie în acești primi trei ani de pontificat despre aceste trei teme: iubirea, speranța și Isus?
- Papa știe cât de important este să amintească credincioșilor de esența mesajului creștin. De aceea a scris o enciclică despre iubire, cea mai mare dintre cele trei virtuți teologale, și o alta despre speranță; mulți oameni spun că va scrie și o a treia enciclică despre credință, dar Spe Salvi tratează deja în mod amplu tema credinței. Toate aceste documente sunt pătrunse de simțul lui Dumnezeu, misterul lui Dumnezeu fiind chiar inima creștinismului. Avem acces la acest mister prin revelație: prin viața creștină, adică prin practicarea virtuților teologale, credința, speranța și iubirea, a treia fiind mai mare decât toate, după cum spune Sfântul Paul în scrisoarea sa către corinteni (1Corinteni 13). Suntem mereu supuși riscului de a vedea creștinismul ca subordonat la altceva, de exemplu la morală; există cu siguranță o etică creștină, dar creștinismul nu poate să fie redus la ea. Este mult mai mult: viața cu Dumnezeu. Morala este o consecință a trăirii noastre cu Dumnezeu.
Vorbim de dialog, de relația Bisericii cu cultura și politica, dar toate aceste lucruri depind de fapt de viața creștină actuală. Dacă ne pierdem identitatea creștină, totul se dărâmă. De aici ideea Papei Benedict al XVI-lea: să ne conducă înapoi la esența creștinismului, la întâlnirea omului cu Dumnezeu, Cel care a venit la noi prin Isus Cristos. Credința noastră este centrată pe prietenia cu Dumnezeu. Cartea despre Isus este pentru mine de o importanță majoră. Este o lucrare de-o viață, nu o carte pe care Papa Benedict a scris-o în exercițiul funcțiunii sale actuale.
- Sfântul Părinte a aprobat recent un document al Congregației pentru Doctrina Credinței, intitulat Întrebări și răspunsuri privind anumite aspecte ale doctrinei Bisericii. De ce este atât de important ca Papa să confirme conținutul documentului Dominus Iesus, adică faptul că Isus Cristos "a înființat o singură Biserică pe pământ" și că aceasta "trăiește în Biserica Catolică"?
- Această temă a fost tratată cu claritate în anul 2000, în instrucțiunea Dominus Jesus. Acest nou document a urmărit să clarifice și să confirme unele declarații în contextul în care există opinii greșite privitor la unde se află cu adevărat Biserica. Unii susțin de exemplu că Biserica reală urmează încă să apară, și că aceasta se va întâmpla la sfârșitul veacurilor sau atunci când se va reface unitatea creștinilor. Contrar acestor opinii, Biserica lui Cristos există (subsistit) deja în Biserica Catolică.
Ecleziologia trebuie văzută în contextul dezbaterilor ecumenice. Biserica Catolică se vede pe sine ca Biserica lui Cristos. Aceasta nu înseamnă că nu există nimic în afara Bisericii lui Cristos. Există câteva nivele ale dramei separării. Primii care s-au separat au fost frații noștri ortodocși, dar Bisericile Ortodoxe au conservat elementele esențiale precum succesiunea apostolică și cele șapte Sacramente. Ele sunt de aceea foarte aproape de noi. Al doilea grup care s-a separat este format de comunitățile născute din Reforma protestantă. Ele nu recunosc cele șapte Sacramente și există dubii serioase privind succesiunea apostolică, dar au conservat Cuvântul lui Dumnezeu și Botezul.
Declarația importantă din acest document privește logica Botezului: nu există un Botez catolic, unul protestant și unul ortodox, ci un singur Botez, care tinde, drept urmare, spre unitatea catolică. Știm că avem legături cu frații noștri necatolici, dar ne afirmăm în același timp viziunea noastră despre Biserică. Și ei trebuie să facă la fel dacă dorim să dialogăm. Este o condiție esențială pentru adevăr și pentru seriozitatea dialogului.
- Se vorbește despre două noi documente pontificale: unul despre doctrina socială a Bisericii și al doilea pe teme de bioetică. De ce simte Biserica nevoia să ia poziție pe aceste două subiecte?
- A devenit deja o tradiție ca Papii să scrie documente pe teme sociale. Anul acesta aniversăm 40 de ani de la una dintre cele mai importante enciclice, Populorum Progressio, a Papei Paul al VI-lea (la a 20-a aniversare a acestei enciclice Papa Ioan Paul al II-lea a scris Sollicitudo Rei Socialis). Această aniversare oferă ocazia unei noi exprimări a poziției pe această temă. Enormul progres al științei și tehnologiei ridică noi probleme etice: este ceea ce Cardinalul Joseph Ratzinger a spus mereu ca prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței, iar acum câțiva ani Congregația a scris un document despre bioetică - instrucțiunea Donum Vitae. Și Papa Ioan Paul al II-lea a abordat aceste teme în enciclica sa Evangelium Vitae. Acum aceste documente trebuie aduse la zi, din moment ce de atunci încoace au avut loc noi experimente legate de viața umană, altădată de neimaginat. Nu tot ceea ce este posibil tehnic este și acceptabil moral.
M-ați întrebat de ce a ales Papa aceste două subiecte. Motivul este că Episcopi, Universități teologice, instituții specializate și simpli credincioși cer Sfântului Părinte să răspundă pe subiecte precum acestea două: Papa decide apoi să scrie documente care vor fi valabile pentru întreaga Biserică. Necesitatea lor este evidentă. Cât privește primele două enciclice, ele sunt mult mai direct datorate inițiativei personale a Pontifului.
(Sursa: Lumea Catholica)

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 669, Ultimul acces: 2026-08-01 03:35:44